TechUp România: 5,3 miliarde de lei pentru tehnologii avansate. Cine se califică, de fapt

TechUp România: 5,3 miliarde de lei pentru tehnologii avansate. Cine se califică, de fapt

Guvernul a aprobat schema TechUp România, cu proiecte între 5 și 50 de milioane de lei și componentă de cercetare obligatorie. Pragul de intrare este de aproape cinci ori mai mare decât cel al granturilor de digitalizare accesibile astăzi firmelor mici.

Executivul a aprobat în august 2026 schema de ajutor de stat TechUp România, un program cu un buget total estimat de până la 5,3 miliarde de lei pentru perioada 2026–2032. Este, potrivit Ministerului Finanțelor, primul program național care finanțează întregul parcurs tehnologic, de la cercetare până la producție, printr-o singură cerere de finanțare.

Anunțul a fost primit ca o veste bună de mediul de afaceri. Condițiile de acces arată însă că programul se adresează unui segment restrâns: un proiect eligibil pornește de la 5 milioane de lei, adică aproximativ 952.000 de euro — de aproape cinci ori mai mult decât grantul maxim pe care o firmă mică îl poate obține astăzi printr-un program regional de digitalizare.

Schema este gestionată de Ministerul Finanțelor și are ca temei legal OUG nr. 8/2026, Pachetul de relansare economică. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a descris programul drept „un parteneriat pentru suveranitatea tehnologică a României”, menit să lege cercetarea făcută în țară de producția industrială care, în multe cazuri, ajunge să se realizeze în altă parte.

Cât costă, de fapt, intrarea în program

Schema prevede finanțări pentru proiecte cu o valoare a investiției cuprinsă între 5 și 50 de milioane de lei, structurate pe două componente obligatorii: cercetare-dezvoltare, cu un prag minim de 2 milioane de lei, și investiție în capacități de producție, cu un prag minim de 3 milioane de lei. Ambele se depun printr-o singură cerere de finanțare.

Beneficiarii trebuie să asigure, din surse care nu beneficiază de alt sprijin public, cel puțin 25% din costurile eligibile. La pragul minim, contribuția proprie se ridică la 1,25 milioane de lei, circa 238.000 de euro.

În realitate, suma pusă de firmă este mai mare. Intensitatea maximă a ajutorului este de 50% pentru cercetarea industrială și 25% pentru dezvoltarea experimentală, iar la componenta de producție se aplică harta ajutorului regional. Numai pe partea de cercetare, din cele 2 milioane de lei minime, beneficiarul suportă cel puțin jumătate. Pragul de 25% este un minim legal, nu contribuția efectivă.

Sursa: Ministerul Finanțelor și prevederile hotărârii de guvern, august 2026.

Componenta de cercetare, filtrul care elimină majoritatea firmelor

Bariera reală nu este dimensiunea companiei, ci natura proiectului. Schema finanțează, în formularea Ministerului Finanțelor, „cercetare-dezvoltare pentru tehnologiile viitorului și continuate cu capacități de producție”. Fără o componentă de cercetare, dosarul nu există — indiferent cât de mare este firma sau cât de modernă este investiția pe care o plănuiește.

Programul vizează cinci domenii de frontieră:

• Digital — calcul avansat, inteligență artificială, microelectronică;
• Life Science — biotehnologie, agri-tech, sănătate de precizie;
• Energie — energie verde, stocare, tehnologii climatice;
• Mobilitate și Spațiu — sisteme autonome, tehnologii spațiale;
• Industria 4.0 — materiale avansate, producție industrială modernă.

Nu este suficient ca firma să folosească tehnologie avansată. Trebuie să o dezvolte.

Statul se angajează pe cincisprezece ani

Un element mai puțin discutat public este orizontul de timp. Acordurile de finanțare se semnează între 2026 și 2032, dar plățile către beneficiari se întind până în 2041. Bugetul se împarte aproape egal: 2,657 miliarde de lei pentru cercetare-dezvoltare și 2,656 miliarde pentru ajutorul regional de investiții.

Pentru o companie care depune un proiect, asta înseamnă că fluxul de încasări se poate întinde pe mulți ani după finalizarea investiției. Planificarea trebuie făcută pe această ipoteză, nu pe cea a decontării rapide. Schema prevede și posibilitatea unui avans de până la 30% din valoarea anuală a grantului de cercetare-dezvoltare.

Ce rămâne pentru firmele care nu se califică

Pentru marea majoritate a IMM-urilor din România, TechUp nu este o opțiune realistă, iar sursa de finanțare pentru modernizare rămâne programul regional de digitalizare. Cele opt agenții pentru dezvoltare regională administrează, în cadrul programelor regionale 2021–2027, apeluri dedicate întreprinderilor care își digitalizează activitatea.

Diferența de scară este semnificativă: granturile regionale se situează, în general, între 15.000 și 200.000 de euro, cu o cofinanțare care pornește de la 10%, iar cheltuielile eligibile includ explicit software, echipamente IT și servicii de implementare. Spre deosebire de TechUp, aceste apeluri nu cer o componentă de cercetare.

Calendarele diferă însă de la o regiune la alta, iar o parte dintre apeluri nu erau încă lansate în august 2026. Firmele interesate trebuie să urmărească agenția de dezvoltare regională din regiunea proprie, pentru că ferestrele de depunere se deschid și se închid în ritmuri diferite.

„Confuzia asta va costa timp multor antreprenori”

Diferența dintre cele două programe este structurală, nu de dimensiune, explică Ciobanu Dan-Ionuț, CEO al companiei de software Zarina CRM, care a analizat condițiile schemei.

„TechUp este un program bun și rezolvă o problemă reală — ruptura dintre cercetarea făcută în România și producția care ajunge să se facă în altă parte. Dar nu este un program de digitalizare, iar confuzia asta va costa timp multor antreprenori. Un IMM care citește «5,3 miliarde pentru firme» și își face speranțe va descoperi că îi trebuie un proiect de aproape un milion de euro și o temă de cercetare evaluată tehnic. Pentru firmele care vor să își modernizeze activitatea curentă, programele regionale de digitalizare rămân singura variantă realistă, iar acolo ferestrele se închid una câte una.”

Ce urmează

Regulile de aplicare nu sunt încă publice. Ghidul solicitantului, care va stabili lista cheltuielilor eligibile, condițiile privind aplicantul și data deschiderii apelului, urmează să fie publicat de Ministerul Finanțelor în termen de 45 de zile lucrătoare de la intrarea în vigoare a hotărârii. Schema este exceptată de la obligația notificării către Comisia Europeană, ceea ce permite depunerea proiectelor imediat după publicarea ghidurilor.

Secțiune Știri sub articolul principal

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne pe Google News