Taxă de solidaritate?

    Ne aflăm încă într-o stare de criză economică profundă, într-o perioadă în care milioane de români de-abia trăiesc de pe o zi pe alta. Ca atare, noul şef al Executivului de la Palatul Victoria, Victor Ponta, a declarat recent că Guvernul analizează posibilitatea impozitării suplimentare, cu încă 16 la sută, a veniturilor bugetare (din salarii şi pensii) al căror nivel depăşeşte 4500 de lei/lună. Potrivit domniei sale, această „taxă de solidaritate” ar urma să fie aplicată începând cu anul viitor şi va fi valabilă numai pentru sectorul bugetar, deoarece angajaţii din sectorul privat au avut destul de suferit de pe urma efectelor crizei până în prezent. „Veniturile uriaşe ale celor din companiile de stat sunt absolut nejustificate. Dacă sunt atât de buni, atunci să treacă la privat. Nu mă las până nu rezolv această problemă”, a declarat zilele trecute Victor Ponta.    Interesant este însă că şeful guvernului pare a întâmpina serioase probleme legat de această intenţie de impozitare suplimentară în rândul bugetarilor chiar din partea aliaţilor în cadrul USL, respectiv din partea liberalilor. Astfel, copreşedintele USL, Crin Antonescu, liderul PNL a declarat într-o conferinţă de presă că nu crede că mărirea unor impozite este o soluţie. „Eu nu am crezut niciodată că mărirea unor impozite, mai ales pe conjuncturi atât de scurte, este de natură să rezolve ceva. Filosofia, principiile şi formulele noastre de impozitare negociate la nivelul USL sunt foarte clare: un impozit regresiv, deci 16 la sută rămâne cea mai mare cotă de impozitare (…) Taxa asta de solidaritate este totuşi o formulă care excede înţelegerea noastră pe formula fiscală şi din punctul acesta de vedere, dacă nu sunt argumente foarte concrete, eu unul nu susţin o asemenea măsură”, a declarat Antonescu.
Un alt lider important al PNL, vicepreşedintele Dan Radu Ruşanu, contestă de asemenea destul de vehement intenţia premierului de supraimpozitare a unor categorii de bugetari. „Gândiţi-vă că 4.500 de lei brut în ziua de azi înseamnă venituri nete de 3000 de lei. Ca să considerăm un asemenea venit exagerat, într-o ţară a UE, nu cred că este foarte normal, foarte corect. Ar trebui un barem mult mai înalt, undeva de la 8-9000 de lei în sus, de-abia atunci să discutăm eventual despre această supraimpozitare”, a spus Radu Ruşanu.
Între timp, premierul Victor Ponta a recunoscut că nu a discutat încă, în cadrul USL, despre această aşa-zisă taxă de solidaritate, dar că o va face cât mai repede posibil. Totodată şi-a mai nuanţat intenţiile, spunând că de la aplicarea taxei de solidaritate vor fi exceptaţi profesorii universitari cu venituri lunare de peste 4500 de lei.
Acum, stând şi analizând puţin toate aceste declaraţii, s-ar putea spune că se guvernează încă în stil pompieristic. Nu ştie dreapta ce face stânga. Nu ştie Antonescu…ce face Ponta! Mai mult ca sigur, bugetul statului, pentru a putea face faţă cheltuielilor mari cu plata salariilor şi pensiilor (plus majorarea salariilor bugetarilor cu 8 la sută începând de la 1 iunie a.c.) are încă nevoie, ca de aer, de noi resurse financiare. Dar, oare acest nou guvern nu este în stare să relanseze producţia în economie, să creeze noi locuri de muncă şi astfel să sporească veniturile la buget? De ce trebuie neapărat să se mai instituie încă un impozit, o supraimpozitare pe veniturile bugetarilor, care şi aşa încă nici nu au apucat să-şi primească din tăierea de 25 la sută operată în 2010, decât doar un procentaj de 15 la sută? Nu contestă nimeni că nu sunt „salariaţi de lux” în companiile de stat, dar salariile acestora pot fi reduse simţitor printr-o hotărâre de guvern, dacă se vrea cu adevărat. Apoi, taxa ar putea fi contestată şi din punct de vedere al constituţionalităţii, deoarece instituie o inegalitate de tratament între salariaţii din sectorul public şi cei din mediul privat. Pentru că atunci când este vorba de reducerea salariilor bugetarilor – în cele din urmă statul o poate face (deşi am văzut cu ce preţ), dar când este vorba de aplicarea unor taxe, statul este obligat să le aplice tuturor cetăţenilor, nu doar bugetarilor.
Deja au apărut, pe multe dintre canalele media, contestări vehemente din partea medicilor cu vechime, care declară că pentru a obţine venituri mai mari de 4500 de lei lucrează circa 12-16 ore pe zi, fac tot felul de consultaţii peste program, precum şi servicii de gardă. Dacă vor fi supraimpozitaţi, aceştia declară că nu vor mai lucra nicio oră peste program. Vor mai fi şi alţi contestatari. Ce se va întâmpla atunci?!? O taxare a marilor averi ar putea fi o soluţie. Doar să se vrea…

Tinu MATEŞ

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI