Tăriceanu: Parlamentul nu trebuie să răspundă automat printr-un aviz favorabil la încuviințarea urmăririlor penale sau a arestărilor

Președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat prin intermediul unei declarații politice că ”Parlamentul are un drept constituțional și suveran legat de încuviințarea fie a urmăririlor penale, fie a arestărilor. Prin urmare, atunci când este solicitat, el nu trebuie să răspundă automat printr-un aviz favorabil”. El mai precizează că libertatea individului este cel mai prețios bun și astfel de decizii trebuie luate cu responsabilitate.

Totodată, acesta a făcut și câteva mențiuni legate de președintele Klaus Iohannis, respectiv de Curtea Constituțională care ”a fost transformată premeditat într-un arbitru central al deciziei politice și al vieții politice, în general. Ar fi binevenit ca CCR să revină la rolul său de bază, acela de a se pronunța asupra constituționalității legilor adoptate de Parlament”, spune Tăriceanu.

Declarație politică, 8 aprilie:

”Parlamentul are un drept constituțional și suveran legat de încuviinţarea fie a urmăririlor penale, fie a arestărilor. Prin urmare, atunci când este solicitat, el nu trebuie să răspundă automat printr-un aviz favorabil. Poate să dea aviz favorabil sau nefavorabil, după ce analizează fiecare caz în parte. Mai mult decât atât, atunci când vorbim despre libertatea individului, într-o ţară democratică, cred că aceasta este cel mai preţios bun pe care-l avem şi trebuie să tratăm acest lucru cu cea mai mare responsabilitate.

”Activitatea deosebit de intensă a DNA din ultima vreme, care cuprinde anchetarea unui număr relativ important de politicieni și înalți demnitari, are ecouri și consecințe profunde nu doar în rândul opiniei publice, ci și în interiorul unor autorități ale statului și în relațiile inter-instituționale. De aceea, semnificația, profunzimea și impactul deciziilor luate azi de CCR depășesc cu mult spețele care au inspirat sesizările înaintate Curții de către Președinție și CSM. Voi începe cu o primă concluzie care justifică această afirmație.

Ar fi de bun augur și un semn al revenirii la normalitate pentru societatea românească, atât de bruscată de regimul Băsescu, ca CCR să nu mai fie sesizată în viitor cu vreo cerere de soluționare a unor presupuse conflicte juridice de natură constituțională între autorități sau instituții ale statului. Conflictele au fost un ”modus vivendi” sau un ”modus operandi”, absolut contraproductive, impuse de regimul Băsescu. Am sesizat în discursul președintelui Iohannis o distanțare din ce în ce mai concretă de filozofia de conducere a fostului președinte, ceea ce mă încurajează să sper că vremea conflictelor a trecut, făcând loc dialogului purtat între instituții pentru o reală soluționare a problemelor și nu doar de dragul imaginii și al propagandei ieftine.

Ani la rând, Curtea Constituțională a fost transformată premeditat într-un arbitru central al deciziei politice și al vieții politice, în general. Ar fi binevenit ca CCR să revină la rolul său de bază, acela de a se pronunța asupra constituționalității legilor adoptate de Parlament. Consider că puterile statului își pot rezolva diferențele de opinii prin dialog direct, fără intervenția CCR.

În acest sens, este extrem de relevant faptul că la Senat, dar și în Camerele reunite, ca urmare a consultărilor, grupurile parlamentare s-au manifestat consensual în a pune de acord dispozițiile legale cu Constituția, în ceea ce privește majoritatea necesară adoptării hotărârilor de încuviințare a cererilor de reținere sau arestare a unui parlamentar. Nu a fost necesar nici măcar un dialog între instituții. Au fost suficiente consultări în interiorul Legislativului.

Mergând pe aceeași idee de promovare a dialogului, cu ocazia conferinței de presă susținute pe 31 martie, președintele României a dat de înțeles că va invita la consultări partidele politice după sărbătorile pascale. Este o direcție de acțiune demnă de a fi salutată și continuată. Sunt sigur că toate partidele politice cu reprezentare parlamentară vor da curs acestei solicitări. Domnul președinte nu a făcut cunoscute propunerile sale pentru agenda discuțiilor, dar îmi permit să afirm că includerea temei revizuirii Constituției este absolut necesară, nu doar pentru accelerarea dezbaterilor. Adoptarea legii de modificare a Constituției necesită o majoritate de 2/3 din numărul parlamentarilor și, în acest context, președintele României poate influența lucrurile de o manieră constructivă.

O a doua concluzie este legată de decizia CCR privind obligarea  Senatului de a redacta hotărârea adoptată în şedinţa Plenului din 25 martie 2014, de a comunica hotărârea autorităţilor publice competente şi de a o publica în Monitorul Oficial al României. Nu încape nicio îndoială că Senatul se va conforma deciziei Curții Constituționale. Trebuie totuși menționat faptul că în cei 25 de ani scurși de la Revoluția din 1989, Parlamentul nu a publicat vreodată în Monitorul Oficial hotărârile negative. Ele nu se redactau. Decizia de azi (n.r. 8 aprilie) a Curții Constituționale schimbă complet cutuma parlamentară.

Nu aș vrea să închei această declarație fără să menționez un aspect la care țin foarte mult. Parlamentul are un drept constituțional și suveran legat de încuviinţarea fie a urmăririlor penale, fie a arestărilor. Prin urmare, atunci când este solicitat, el nu trebuie să răspundă automat printr-un aviz favorabil. Poate să dea aviz favorabil sau nefavorabil, după ce analizează fiecare caz în parte. Mai mult decât atât, atunci când vorbim despre libertatea individului, într-o ţară democratică, cred că aceasta este cel mai preţios bun pe care-l avem şi trebuie să tratăm acest lucru cu cea mai mare responsabilitate”.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI