Tăiem cu măsură sau măsurăm pe tăietură?

Noul proiect al reorganizării teritoriale şi administrative a ţării a pus pe jar în ultimele zile partidele politice dar la fel de mult şi pe cetăţenii din diverse zone istorice ale ţării. Un exemplu în acest sens îl reprezintă Ţara Moţilor, unde oamenii discută şi întorc pe toate feţele posibila apartenenţă a zonei la o viitoare regiune sau alta. Dacă într-adevăr se va ajunge la un nou proces de reorganizare administrativă a ţării în cele 8 regiuni economice anunţate de către premierul Emil Boc şi preşedintele Traian Băsescu, moţii vor susţine cu tărie în primul rând ca viitoarea regiune Centru să aibă capitala la Alba Iulia. Există argumente serioase în acest sens, pornind de la faptul că Alba Iulia este considerată astăzi pe bună dreptate ca fiind „capitala istorică” a ţării, deoarece aici s-a înfăptuit actul măreţ de la 1 Decembrie 1918, Marea Unire, şi continuând cu solide argumente de ordin economic, administrativ şi social. Astfel, la Alba Iulia îşi are în prezent sediul regiunea actuală de dezvoltare ADR 7 Centru, precum şi Curtea de Apel pentru 3 judeţe (Alba, Sibiu, Hunedoara). Pe lângă acestea trebuie să mai amintim faptul că, în ultimii ani, Alba Iulia a devenit un important centru universitar, prin înfiinţarea, încă din anul 1991, a Universităţii “1 Decembrie 1918” şi totodată a ajuns să reprezinte unul dintre polii principali ai Transilvaniei în privinţa atragerii de fonduri financiare europene. Dacă însă nu se va ajunge nicicum la această soluţie, iar în cele din urmă capitala regiunii Centru va fi stabilită la Braşov, atunci moţii vor face tot ceea ce depinde de ei pentru a-şi exprima clar apartenenţa la regiunea Nord – Vest, cu capitala la Cluj – Napoca. Această posibilă opţiune a moţilor are la bază argumente solide atât de ordin istoric, dar deopotrivă şi de ordin cultural şi economic, care ţin chiar de natura proprietăţilor. Cel mai important lucru este din capul locului ca Ţara Moţilor să nu fie divizată prin această nouă acţiune de regionalizare, respectiv ca moţii din localităţile care actualmente aparţin de judeţul Alba să rămână uniţi în cadrul aceleiaşi regiuni teritoriale şi administrative cu fraţii lor din judeţele Cluj şi Bihor.
În ultimile zile, după ce mass-media a anunţat acest posibil nou proces de reorganizare teritorial-administrativă, am fost asaltat efectiv de numeroşi cetăţeni din Apuseni, începând de la profesori de istorie şi până la veterani de război sau oameni simpli, care mi-au prezentat mai multe argumente în acest sens. Iată în continuare ce mi-a spus chiar un om simplu, Dumitru Mateş – pensionar, în vârstă de 83 de ani, din satul Mătişeşti, comuna Horea:
„Începând cu anul 1921, după plecarea administraţiei maghiare din Ardeal şi trecerea la înfăptuirea reformei agrare, foarte mulţi moţi au fost împroprietăriţi în zonele Carei – Satu Mare. Din 1928 şi până în 1932 a avut loc practic cel mai mare exod din Ţara Moţilor atât în zona de sud a ţării (Adamclisi), cât şi în zona de nord – vest, în zona Satu Mare – Carei. Astfel, sute, chiar mii de familii din localităţile moţeşti Avram Iancu, Vidra, Arada, Arieşeni, Scărişoara, Gârda care actualmente ţin de judeţul Alba, cât şi din Mărişel, Măguri-Răcătău şi Negreni – care ţin de judeţul Cluj au fost împroprietărite cu câteva iugăre de pământ în localităţi care astăzi poartă numele de Ianculeşti, Horea, Scărişoara Nouă sau Marna şi sunt situate în judeţul Satu Mare. După Diktatul de la Viena, din 1940, când Clujul a fost realipit Ungariei şi până la eliberarea ţării, în 1945, teritoriul rămas românesc din Ardeal a fost organizat în „rezidenţe” precum Alba Iulia, Sibiu şi Sighişoara. În acei ani practic capitala Ardealului a devenit Sibiul, aici refugiindu-se şi principalele servicii administrative româneşti din Cluj. În perioada 1945 – 1950, în cadrul acestor „rezidenţiate” funcţionau judeţe, precum Sibiu, Cluj, Hunedoara şi Turda conduse de prefecţi, care aveau în componenţă mai multe „plase”, conduse de pretori. Moţii din Apuseni au fost cuprinşi atunci în trei „plase” – Câmpeni, Baia de Arieş şi Buru – Iara, şi aparţineau de judeţul Turda. După anul 1950 şi până în anul 1968 s-au înfiinţat raioanele şi regiunile. Actualele localităţi moţeşti făceau parte din raionul Câmpeni, care la rândul său era cuprins în regiunea Cluj. În acea perioadă au mai existat raioane moţeşti precum Brad, Hălmagiu, Beiuş, Huedin, Iara sau Baia de Arieş. Surprinzător, Abrudul, deşi era cel mai mare oraş din zonă, a făcut parte din raionul Câmpeni. Tot în acea perioadă au mai existat regiunile Bihor, Hunedoara şi Braşov. În 1968 are loc o nouă organizare administrativ – teritorială şi apar din nou judeţele. Atunci a fost înfiinţat judeţul Alba, la fel şi Clujul din regiune s-a transformat în judeţ. Interesant este iarăşi faptul că în acea perioadă au dispărut vechile judeţe Turda, Dej, Târnava Mică şi Târnava Mare. De atunci cele două oraşe (Câmpeni şi Abrud), împreună cu comunele de pe Arieşul Mic şi Arieşul Mare au ieşit din componenţa regiunii Cluj şi au intrat, din punct de vedere administrativ, în componenţa judeţului Alba”.
Aşa după cum frumos spune mătişescul Dumitru Mateş, „de circa 200 de ani, poate mai bine, moţii au avut doi „plămâni”: Huedinul – oraş agrar, zis şi „Chicago” al moţilor, deoarece aici funcţiona bursa de cereale şi aici îşi făceau ei schimbul de mărfuri cu cei din câmpia vestului ţării şi Câmpeniul – ca nod feroviar – de unde se îmbarcau în celebra „Mocăniţă” şi mergeau cu diverse treburi înspre Turda, Câmpia Turzii sau Luduş”. Aşadar există legături de sute de ani între moţii ce astăzi vieţuiesc în judeţul Alba şi cei din judeţele Cluj, Bihor sau Satu Mare. Pe lângă istoria comună parcursă prin participarea la Răscola lui Horea, Cloşca şi Crişan de la 1784 şi la Revoluţia de la 1848 – 1849 condusă de Avram Iancu, cu puternicele bătălii cu maghiarii de la Abrud, Mărişel sau Huedin, moţii se simt legaţi şi de marile personalităţi ştiinţifice şi culturale ale Clujului, precum Emil Racoviţă, exploratorul numeroaselor peşteri din Munţii Apuseni, istoricul Constantin Daicoviciu sau marele filosof Lucian Blaga, ca să dăm doar câteva nume în acest sens. Dar mai mult, actualmente moţii din localităţile cuprinse în judeţul Alba sunt legaţi teritorial de judeţul Cluj chiar prin sistemul de proprietate asupra pădurilor şi păşunilor lor. Astfel, aproape toate localităţile Apusenilor din Alba deţin în prezent, în proprietate, sute sau chiar mii de hectare de păduri şi păşuni ce sunt situate teritorial pe raza judeţului Cluj. Ce vor face ei atunci, în cazul în care Braşovul şi nu Alba Iulia va fi capitala regiunii Centru? Vor fi situaţi cu proprietăţile în regiunea Nord – Vest cu capitala la Cluj-Napoca iar administrativ vor ţine de Braşov?!?
Cred că o nouă reorganizare administrativ – teritorială ar putea fi un proces benefic pentru ţara noastră, mai ales acum în cadrul Uniunii Europene. Însă din capul locului, cum spune moţul, eu consider că acest lucru trebuie foarte bine gândit şi cântărit şi nicidecum făcut în pripă. Trebuie să facem precum croitorul: să măsurăm de zece ori pentru a putea tăia o dată! Eu cred că dacă această nouă reorganizare pe regiuni se va face cu cap vom avea într-adevăr şi importante avantaje economice (atragerea unor importante fonduri comunitare – UE). Dar poate mai importantă va fi – apropierea deciziei administrative de cetăţeni, prin acordarea unor puteri sporite consiliilor locale şi primăriilor de la nivelul municipiilor, oraşelor şi comunelor şi nu regiunilor, aşa cum s-a speculat în ultimele zile pe unele televiziuni naţionale. De fapt aceasta ar însemna „marea descentralizare”, prin acordarea autonomiei financiare la nivelul localităţilor şi regiunilor, astfel încât la Bucureşti să mai meargă doar un procent mic de fonduri financiare, absolut necesare pentru funcţionarea principalelor instituţii de drept ale statului român.
În fine, repet, în perioada imediat următoare, împreună cu colegii din conducerea judeţului Alba mă voi bate pentru ca posibila viitoare regiune Centru să aibă capitala acolo unde se cuvine, adică la Alba Iulia. Dacă nicidecum nu se va reuşi acest lucru, atunci voi fi nevoit ca, în fruntea unei delegaţii moţeşti, formată din actualii primari şi consilieri locali, precum şi din partea societăţii civile, respectiv reprezentanţi ai asociaţiilor cultural-patriotice din zonă (Societatea „Avram Iancu” şi altele), să ne deplasăm la Bucureşti şi să cerem o întâlnire specială cu primul ministru şi cu şeful statului, pentru a le aduce la cunoştinţă aceste adevăruri istorice, aspectele actuale de natura proprietăţii, precum şi legăturile de suflet între moţii din cele trei judeţe actuale – Alba, Cluj şi Bihor, în care se află cuprinsă frumoasa Ţară a Moţilor. Trag nădejdea că în cele din urmă vom ajunge la o soluţie favorabilă şi că moţii nu vor mai fi nevoiţi, asemeni lui Horea sau Avram Iancu, să-şi ceară drepturile pe la Viena sau cine mai ştie, poate pe la…. Budapesta.
Corneliu OLAR deputat PDL, ales în Colegiul nr.5 Munţii Apuseni – Teiuş

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI