Sute de mii de puieți de molid, larice și paltin de munte, plantați în pădurile Cugirului

Cu ocazia  “Lunii pădurii”, sute de mii de puieți au fost plantați pe suprafețe întinse de teren aparținând de cele două ocoale silvice și de Composesoratul Grăniceresc din zona Cugirului, o acțiune amplă care nu s-a încheiat nici la această dată, în mod special în pădurile din zona de munte.

După cum ne relata inginerul Nicolae Hondola, șef Ocolul Silvic Cugir suprafața plantărilor de puieți depășește 60 de hectare, la care se adaugă alte 7 hectare reprezentând regenerări naturale. Această acțiune a însemnat plantarea a 231.000 de puieți dintre care: 217.000 puieți molid, 12.000 puieți larice și 2000 paltin de munte. Activitatea s-a desfășrat (și încă mai are loc), potrivit șefului de ocol, în zona de munte Cârpa – Moliviș, iar lucrările au fost executate cu sprijinul personalului contractual.

O altă importantă acțiune de plantări a fost realizată de către Ocolul Silvic ,,Sâpcea” Cugir, regie autonomă care administrează fondul silvic al Consiliului Local Cugir. După cum ne spunea șeful ocolului, inginerul Gheorghe Tăman, în cadrul unui proiect demarat în 2012, au fost plantați peste 55.000 de puieți din specia salcâm, lucrarea fiind destinată zonelor degradate, scoase din circuitul agricol din Valea Pleșii, ,,Drăgana”, și ,,Ghergheleu”, terenuri cu pantă mare(peste 30 grade) și cu un risc accentuat de alunecare.

Și Composesoratul Grăniceresc Cugir condus de președintele Emil Muntean a scos la plantat 10.000 de puieți din specia salcâm, cu care a împădurit zona ,,Valea Viilor – Chisc”, acțiune desfășurată cu personal contractual, dar și cu voluntari, membri ai Composesoratului – proprietari de păduri. După cum susține inginerul Muntean, se intenționează ca zona respectivă să fie îngrădită cu gard din lemn pentru a proteja plantațiile cultivate, de animalele fermierilor din apropiere.

De reamintit că, Luna Pădurii este unul din cele mai importante evenimente silvice şi ecologice, reprezentând o modalitate de sensibilizare a publicului şi a factorilor decizionali, cu privire la importanţa pădurilor, a rolului lor esenţial în menţinerea echilibrului ecologic. Această sărbătoare îşi are începuturile încă din anul 1872, când a debutat orga-nizarea sărbătorii sădirii arborilor în SUA, ca o consecinţă firească a accentuării despăduririlor. În România, prima dată a fost organizată în anul 1902 de către Spiru Haret, pe atunci ministru al Cultelor şi Instrucţiei Publice, sub denumirea „Sărbătoarea sădirii arborelui”

Constantin PREDESCU

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăreste Ziarul Unirea pe ȘTIRI GOOGLE