Suntem incapabili

S-au prins şi ei, în sfârşit, că guvernarea României se face la modul superficial, amatorist şi complet dezinteresat de rezolvarea problemelor reale ale cetăţenilor. Când spun „ei” mă refer la oficialii Comisiei Europene. Concluziile la care au ajuns în cei patru ani de când România este membră a Uniunii Europene şi deci contactele au fost mai strânse, au fost cuprinse într-un document intern al Comisiei Europene, dezvăluit de „Financiarul”. Situaţia descrisă în documentul executivului european, un diagnostic extrem de exact şi de îngrijorător, nu a apărut în ultimi ani. Instalarea amatorismului la cârma ţării, şi mai ales în administraţie, a fost un proces de durată care a început imediat după decembrie 1989 şi care cu fiecare an care s-a scurs, cu fiecare alternanţă democratică la Putere s-a adâncit. Nu există o instituţie a statului român care să-i satisfacă pe oficialii de la Bruxelles care propun măsuri dure pentru redresare: reorganizarea administraţiei, desfiinţarea agenţiilor şi direcţiilor care nu-şi mai au rostul în ministere sau care se dublează unele pe altele în atribuţii şi, ceea ce este cel mai usturător, implicarea Comisiei Europene în procesul de absorbţie a fondurilor europene de către România.
Reforma statului este şi lozinca folosită de guvernul Boc pentru justificarea multelor măsuri luate în toate domeniile vieţii sociale, economice şi, mai puţin, administrative. Ar părea că guvernul şi Comisia Europeană gândesc la fel. Fals. Chiar dacă se exprimă în aceeaşi termeni, diferenţele de păreri dintre Comisia Europeană şi guvernul României sunt foarte mari. Reforma este, cel puţin până acum aşa au stat lucrurile, văzută de guvern ca reducere, reducere, reducere fără prea multe analize. S-au tăiat otova veniturile, s-au dispus otova procente de reduceri de personal sau s-au decretat tot otova zile de concediu fără plată. Comisia Europeană crede că reforma înseamnă o analiză exactă a sistemelor urmată de o reorganizare bazată pe criterii de eficienţă (chiar se propune introducerea obiectivelor, a contractelor de performanţă în administraţie, mai exact un sistem de evaluare asemănător cu cel din companiile private) şi de profesionalism, eliberat de povara carnetelor de partid.
Comisia Europeană crede că Parlamentul este ineficient în asigurarea echilibrului democratic şi că nu-şi îndeplineşte rolul fundamental de controlor al guvernului. Guvernul Boc crede că Parlamentul nu este decât o frână în calea bunei şi competentei sale guvernări. Războiul „asumarea răspunderii guvernului versus moţiuni de cenzură” tocmai această luptă o reflectă: autoritarismul guvernului şi împotrivirea (atât cât poate) Opoziţiei de a se lăsa călcată în picioare şi odată cu asta salvarea Parlamentului şi parlamentarismului.
Cealaltă nemulţumire a Comisiei Europene este gradul de absorbţie extrem de scăzut al fondurilor europene. România este pe penultimul loc între cei 27 devansând Grecia. Şi funcţionarii care se ocupă de evaluarea proiectelor sau de întocmirea ghidurilor şi a celorlalte documente şi proceduri sunt taxaţi ca neprofesionişti. Nu-i de mirare deci că stăm prost la acest capitol considerat pe de altă parte, de guvernul Boc ca o cale importantă pentru ieşirea din criza economică. Dar Comisia Europeană vrea să supervizeze procedura de absorbţie a fondurilor numai pentru că suntem nepricepuţi?
Anca DINICĂ

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI