STUDIU: Persoanele vârstnice incapabile să identifice mirosuri simple prezintă risc crescut de mortalitate în cinci ani
Un studiu publicat în revista PLOS ONE arată că persoanele vârstnice incapabile să identifice mirosuri simple prezintă un risc crescut de mortalitate în cinci ani.
Cercetătorii au stabilit că 39% dintre persoanele între 57 și 85 de ani care au participat la studiu și care nu au recunoscut mirosuri simple ca cele de trandafir, portocală, pește, mentă sau piele, au murit în intervalul de timp menționat, față de 19% din cele care au manifestat o pierdere moderată a mirosului și 10% din rândul celor care puteau simți normal mirosurile.
Disfuncția olfactivă s-a dovedit un indicator de risc mai bun decât un diagnostic de insuficiență cardiacă, cancer sau boală pulmonară, arată oamenii de știință de la Universitatea din Chicago. Numai patologiile hepatice grave constituie un indicator mai puternic al probabilității de deces în cinci ani , precizează autorii studiului.
Cercetarea, care face parte din proiectul ‘National Social Life, Health and Aging Project’, s-a desfășurat pe 3.000 de persoane, bărbați și femei, cu vârste cuprinse între 57 și 85 de ani, reprezentative pentru populația americană. Aproape 78% din cei care au făcut testul au fost considerați ca având simțul mirosului normal, 45,5% au putut identifica cele cinci mirosuri, iar 29%, patru din cinci. Circa 20% dintre participanți au fost considerați ca având hiposmie (scădere a acuității mirosului), nerecunoscând decât două sau trei mirosuri, și 3,5%, anosmie (diminuare semnificativă sau lipsă a simțului mirosului). Aceștia din urmă au putut recunoaște numai unul din cele cinci mirosuri ale testului, iar 1,1% dintre ei, niciunul.
Cea care face diferența este vârsta — 64% dintre persoanele în jur de 57 de ani au recunoscut toate mirosurile, față de numai 25% din cei mai în vârstă (85 de ani).
Echipa de cercetători, formată din psihologi, medici, sociologi și statisticieni au avansat câteva ipoteze pentru a explica acest fenomen. Una din explicații este că sistemul olfactiv are celule stem apte să se regenereze, iar scăderea simțului mirosului poate semnala o diminuare a capacității generale de regenerare a organismului odată cu vârsta, ceea ce duce la duce la creșterea tuturor cauzelor mortalității.
‘Credem că scăderea simțului mirosului…nu este o cauză directă a morții, ci un semn că ceva nu se desfășoară bine în organism’, spune dr Jayant Pinto, profesor adjunct de chirurgie la Universitatea din Chicago, specializat în genetică și tratarea bolilor olfactive, unul din principalii autori ai studiului. Potrivit lui, rezultatele acestei cercetări ‘ar putea permite dezvoltarea unor teste clinice utile și ieftine, prin care să se identifice rapid persoanele ce prezintă un risc mai mare de mortalitate’.
Sursa Agerpres.ro
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Actualitate
GREVĂ GENERALĂ anunțată de profesori pe 25 mai 2026. Ce înseamnă pentru elevi: teste, note și medii date peste cap
GREVĂ GENERALĂ anunțată de profesori pe 25 mai 2026. Ce înseamnă pentru elevi: teste, note și medii date peste cap Profesorii din România intenționează să lase corigent finalul anului şcolar şi ameninţă cu greva generală de pe 25 mai 2026. E o ameninţare care le complică serios soarta elevilor, un eventual protest însemând examene date […]
Numărul de paturi din spitalele din România, redus cu 14.000 până în 2028. Ministru: ,,Nu afectează cu nimic calitatea serviciului medical”
Numărul de paturi din spitalele din România, redus cu 14.000 până în 2028. Ministru: ,,Nu afectează cu nimic calitatea serviciului medical” Guvernul a aprobat în ședința de miercuri, 29 aprilie 2026, Planul național de paturi pentru perioada 2026 – 2028, care prevede reducerea treptată a aproximativ 14.000 de paturi finanțate de Casa Națională de Asigurări […]
E jale! Leul, depreciere istorică față de euro, joi, 30 aprilie 2026 Moneda națională, leul, s-a depreciat joi, 30 aprilie 2026 în raport cu euro, până la valoarea de 5,1417 lei pentru un euro. Este cea mai scăzută valoare a leului din 2005, de când Banca Centrală calculează media la care au loc tranzacțiile valutare. […]