Ziarul Unirea

Stilul de viaţă şi sănătatea

TECHNOVA - Înlocuiește-ți centrala

Partea I
Când vorbim de stilul de viaţă, ne referim la modul nostru de a ne comporta, de a acţiona în viaţa de toate zilele. Mai pe scurt, stilul de viaţă este egal cu calitatea vieţii, adică cu obişnuinţele, obiceiurile ce le avem. Cu cât stilul nostru de viaţă e mai corect, cu atât avem şansa să trăim mai mult şi mai bine. Fiecare naţiune şi fiecare individ are stilul său de viaţă specific. A avea un stil de viaţă sănătos depinde foarte mult de educaţia sanitară pe care o are fiecare şi societatea în ansamblu. Calitatea vieţii variază de la continent la continent, de la ţară la ţară şi de la persoană la persoană.
Starea economică poate influenţa stilul de viaţă, însă foarte important este a avea o mentalitate sănătoasă referitor la modul cum ştim să ne organizăm pentru a avea o sănătate mai bună şi a fi mai fericiţi. Deci bogăţia în sens economic nu este egală cu sănătatea şi fericirea. Educaţia socială în general şi sanitară în special, au rol foarte important în a trăi mai mult şi mai bine. Scopul întoarcerii mele în România este acela de a contribui la ridicarea nivelului de cultură şi educaţie sanitară. Se poate face mai mult pentru ca cei ce doresc să revină în ţară (mai ales cei mai tineri), ce au lucrat în Occident în diferite profesiuni şi au acumulat o anumită experienţă de viaţă în general şi profesional în special, să fie sprijiniţi pentru a se reîncadra în societate, inclusiv la nivel profesional.
Să reluăm problema stilului de viaţă raprotat la sănătatea psiho-fizică şi senzorială. E bine ca şi copiii, de mici, să fie educaţi de către familie şi şcoală pentru a avea un stil de viaţă sănătos din punct de vedere al alimentaţiei corecte, a necesităţii exerciţiului fizic şi mintal, a respectării unei anumite igiene alimentare pentru prevenirea infecţiilor, a atitudinii faţă de consumul de alcool, tutun, cafea, droguri. Ar fi util ca la grădiniţe şi şcoli să se ţină periodic, de către medici, lecţii pentru a explica pe înţelesul tinerilor probleme importante ale stilului de viaţă. Referitor la problema alimentaţiei, a exerciţiului fizic şi mintal (practicarea unor jocuri tip şah, remy, dezlegarea cuvintelor încrucişate, backgammon, etc.), vreau să subliniez că au un rol fundamental în prevenirea multor boli, unele foarte grave, precum infarctul miocardic, ictusul, tumorile maligne, etc. Se vorbeşte în acest caz de prevenirea primară a bolilor prin evitarea factorilor de risc: alimentaţie incorectă, sedentarism, stres, ş.a.m.d.
Problema alimentaţiei
Copiii trebuie obişnuiţi de mici cu noţiunile de igienă alimentară: spălarea bine pe mâini cu apă călduţă şi săpun după ce au fost la toaletă, înainte de a se aşeza la masă, a nu se obişnui să mănânce pe stradă, în parc, etc. Când se călătoreşte cu mijloace de transport, e bine să aibă la îndemână şerveţele umede pentru a se şterge pe mâini înainte şi după mese. Ei copiază părinţii în toate, deci atenţie, părinţi, cum procedaţi! E bine să vă spălaţi pe mâini înainte de a atinge biberonul copilului. Ei se infectează foarte uşor şi pentru că au o rezistenţă imunitară mai scăzută decât adulţii la infecţii: paraziţi, bacterii, viruşi, etc. Aceste infecţii se transmit de la unul la altul foarte uşor, mai ales în colectivităţi (grădiniţe, şcoli). E important a tăia unghiile şi a curăţa pe sub ele cu periuţa, pentru că sub ele se ascund agenţii patogeni. Să-i obişnuim de mici să se spele pe dinţi după fiecare masă, mai ales după cină şi să utilizeze aţa dentară. După vârsta de trei ani se recomandă control periodic preventiv la dentist pentru depistarea cariilor dentare şi a infecţiilor cavităţii orale. Cele de mai sus sunt recomandate, natural şi adulţilor. Dantura serveşte la masticaţie şi pentru aceasta trebuie să fie bine îngrijită pentru a nu avea probleme cu digestia. A nu se mânca în picioare, ci numai în poziţie şezândă, fără grabă! A nu se bea apă înainte şi în timpul mesei, pentru a nu se dilua sucul gastric ce ajută la digestie, ci după sau între mese.A se respecta orele meselor principale: dejun, prânz şi cină. A se mânca de toate câte puţin, dacă nu sunt contraindicaţii medicale. Numărul de calorii luate din alimente trebuie să fie egal cu cele consumate. Deci, se recomandă un regim normocaloric şi nu hipercaloric, care determină supraponderalitatea, obezitatea, diabetul zaharat, ateroscleroza, artroza, etc. sau hipocaloric, care determină denutriţia, cu consecinţele ei negative. O maximă latină spune: „Nu trăim ca să mâncăm, ci mâncăm ca să trăim”. A nu se uita că ne îngrăşăm mai uşor şi slăbim mai greu. (Va urma )
Dr. Viorel POPA

ELIT

Email: stiri@ziarulunirea.ro
Tel: 0258.811.419