Stejarul lui Avram Iancu

În municipiul Blaj, într-un parc ce poartă numele lui Avram Iancu, există un stejar uriaş lângă care este o tăbliţă de marmură pe care scrie: „Stejarul lui Avram Iancu”, monument al naturii, datând de peste 600 de ani. Este un copac falnic având o circumferinţă de 6,40 m şi mai mult ca sigur că îşi datorează această frumoasă vârstă faptului că lângă el se găseşte un izvor de apă şi un mic lac, precum şi faptului că era în curtea unui castel medieval şi a fost protejat de furia joagărului şi a securii.
Blajul se mândreşte cu el şi prin 1970 îl înfăţişa într-o fotografie tip carte poştală, pentru a atrage vizitatorii. În afară de faptul că ne încântă privirea cu frumuseţea sa, el ne vorbeşte despre măreţie şi totodată despre modestie, fiindcă deşi e atât de falnic, el e modest şi n-a participat la concursul internaţional ce a avut loc recent, unde în mod sigur ar fi fost declarat cel mai mare stejar. Poate că de aceea lumea i-a dat numele de „Stejarul lui Avram Iancu”, mai ales că eroul nostru naţional înfăţişează deopotrivă măreţia şi modestia. Armata de moţi condusă de el, armată de ţărani dotată sărăcăcios, a fost singura forţă armată neînvinsă în evenimentele sângeroase din 1848 – 1849 în Transilvania. Şi asta pentru că ei n-au luptat împotriva altor popoare, ci şi-au apărat sărăcia, împotriva acelora care i-au atacat.
Modestia lui Avram Iancu şi a moţilor este proverbială, nu pentru că a refuzat decoraţia oferită de împăratul din Viena, căci el n-a luptat pentru împărat, ci pentru propriul său popor, cât mai ales pentru faptul că toate monumentele ce comemorează acei ani sunt ridicate nu în cinstea victoriilor obţinute, ci pentru a aminti evenimentele, pentru ca ele să nu se mai repete.
Blajul, pentru români, este simbolul revoluţiei paşopiste care a zguduit Europa, şi de aceea generaţia anilor 1970 a construit pe Câmpul Libertăţii un complex monumental care transmite mesajul de pace al poporului român. El nu preamăreşte faptele de arme ale luptătorilor de la 1848, ci redă chipurile în bronz ale fruntaşilor, încât îţi face impresia că ei stau la sfat şi veghează la pacea noastră. Dar ce este mai important este faptul că între ei se află şi bustul lui Petofi Şandor şi al germanului Stephan Ludwig Roth, pentru ideile lor înaintate şi toleranţa faţă de români.
Dacă acum 160 de ani sub acest stejar Avram Iancu a petrecut ceasuri de linişte, iar astăzi nouă ne inspiră măreţie şi frumuseţe, nu putem să nu amintim şi de Sfânta Biserică Greco – Catolică, fiindcă parcul şi stejarul de care vorbim erau în grădina Episcopiei Greco – Catolice, iar Avram Iancu petrecea acolo în calitate de rudenie a episcopului de atunci. Biserica Greco – Catolică şi Biserica Ortodoxă Română la 1848 aveau aceleaşi vederi cu privire la cultura şi viaţa poporului român pe care-l păstoreau. Spun aceasta pentru că nu demult ziarul „Unirea” ne spunea că un grup de iniţiativă cerea mutarea la Alba Iulia a Mitropoliei Ortodoxe din Cluj Napoca, iar printre argumentele invocate era şi acela că la Blaj se găseşte cea mai puternică Biserică Greco – Catolică din Europa. Ar fi dureros ca cineva să creadă că acel „grup” nutreşte sentimente ostile faţă de fraţii de la Blaj, pentru că toţi preoţii din România sunt plătiţi de Statul Român, din banii contribuabililor şi toţi trebuie să aibă acelaşi scop; educarea credincioşilor în spiritul convieţuirii paşnice, în spiritul muncii şi al curăţeniei mediului înconjurător. Într-o carte scrisă prin 1930 un preot spune că la Alba Iulia Catedrala Reîntregirii a fost pusă alături de Catedrala Romano – Catolică, nu pentru a o sfida, ci pentru a se ajuta reciproc pentru educarea credincioşilor în spiritul moralei creştine. Cu atât mai mult astăzi, trebuie să o spună aceasta, cele două Biserici Române surori.
Stejarul lui Avram Iancu vă invită pe toţi, dar mai ales pe învăţători, profesori, elevi şi studenţi să vizitaţi Blajul, să-i vedeţi frumuseţea şi curăţenia şi să-i admiraţi monumentele ce inspiră măreţie, frumuseţe şi pace.
Ioan BIZĂU

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---