Cum se va moderniza Armata României în următorii 10 ani: Noul Plan de Înzestrare aprobat de CSAT, prezentat de MApN

Cum se va moderniza Armata României în următorii 10 ani: Noul Plan de Înzestrare aprobat de CSAT, prezentat de MApN

Ministerul Apărării Naționale (MApN) a prezentat cum se va moderniza Armata României și ce presupune cel mai recent Plan de Înzestrare a Armatei României (PIAR), aprobat de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) în ședința din 7 septembrie 2026.

La solicitarea News.ro, MApN a prezentat modul în care este construit planul, programele de înzestrare aflate deja în derulare, priorităţile pentru perioada 2027-2030 şi legătura dintre acestea şi instrumentul european de finanţare SAFE.

Potrivit instituției, PIAR este elaborat în baza Legii nr. 415/2002 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, care prevede că programele multianuale de înzestrare a forţelor sistemului naţional de apărare sunt aprobate de CSAT, şi a Legii nr. 203/2015 privind planificarea Apărării, care reglementează planificarea armamentelor.

Necesitatea modernizării Armatei este legată atât de obligațiile asumate prin NATO, cât și de războiul din Ucraina.

MApN spune că actualul context de securitate impune capabilități militare care să poată interveni rapid, precum și o industrie națională de apărare capabilă să susțină producția de muniție și alte echipamente.

În plus, România trebuie să țină cont de angajamentul NATO de a aloca până în 2035 5% din PIB pentru apărare, în baza deciziei adoptate la Summitul de la Haga din iunie 2025.

-3,5% din PIB pentru cheltuieli de apărare propriu-zise, precum achiziţii, personal şi operare;
-1,5% din PIB pentru cheltuieli conexe domeniului apărării, precum infrastructura cu dublă utilizare, cibersecuritatea şi rezilienţa.

MApN adaugă că creşterea bugetelor de apărare a permis iniţierea unui amplu proces de modernizare a structurii de forţe, cu efect direct asupra achiziţiilor de tehnică militară şi muniţii.

Așadar, PIAR are un orizont de 10 ani şi este actualizat anual. Documentul este prezentat de fiecare dată Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, pentru a asigura coerenţa planificării armamentelor şi a programelor de achiziţii.

La fiecare actualizare, MApN ia în calcul:

-evoluţia mediului de securitate, lecţiile rezultate din conflictele recente şi priorităţile stabilite de Statul Major al Apărării;
-necesitatea consolidării capabilităţilor militare pentru apărarea naţională şi îndeplinirea Ţintelor de Capabilităţi asumate în cadrul NATO, respectiv obiectivele de dotare şi pregătire pe care statele membre trebuie să le atingă şi care sunt stabilite la nivelul Alianţei;
-livrările de echipamente şi execuţia bugetară din anul precedent, precum şi situaţia contractelor şi procedurilor de achiziţie aflate în derulare;
-resursele financiare alocate pentru înzestrare în anul curent şi cele previzionate pentru următorii zece ani, pentru fiecare program;
-obligaţiile asumate de România în cadrul NATO şi al Uniunii Europene.

Prioritățile de înzestrare sunt împărțite în șase categorii de capabilități, conform terminologiei NATO, în funcție de rolul echipamentelor în cadrul operațiunilor militare.

1. Capabilități de angajare – „Engage”

Categoria include echipamentele și sistemele destinate luptei directe, de la armament individual și echipamente optoelectronice până la tehnică militară grea și sisteme de lovire.

Printre principalele programe se numără transportoarele Piranha 5, vehiculele JLTV și AAV-7, mașinile de luptă ale infanteriei, tancurile, obuzierele de 155 mm, sistemele HIMARS, rachetele antinavă și navele militare, precum și modernizarea fregatelor și a navelor purtătoare de rachete.

Categoria include și elicoptere, avioane F-16 și F-35, muniții „loitering” și drone înarmate, precum și sisteme destinate Forțelor pentru Operații Speciale și apărării de coastă.

2. Capabilități de protecție – „Protect”

Vizează protejarea trupelor și a teritoriului, prin sisteme de apărare antiaeriană și antirachetă precum PATRIOT, SHORAD-VSHORAD, MANPAD și MSAM, sisteme C-RAM și de combatere a dronelor (C-UAS), precum și echipamente de protecție CBRN și sisteme de apărare cibernetică.

3. Capabilități de comandă și control – „C3”

Asigură conducerea și coordonarea operațiunilor militare, prin puncte de comandă, sisteme integrate de comunicații și informatică, centre de operații tactice și un satelit militar propriu de comunicații.

4. Capabilități de informații – „Inform”

Cuprind mijloacele pentru culegerea, supravegherea și transmiterea informațiilor, inclusiv sisteme ISR, drone UAS, senzori terestri, radare, sisteme pasive de detecție și sateliți ISR.

5. Capabilități de proiecție – „Project”

Vizează transportul strategic al trupelor și echipamentelor, în principal prin avioanele C-130H și C-27J Spartan.

6. Capabilități de susținere – „Sustain”

Se referă la logistică, aprovizionare și mentenanță, prin elicoptere multifuncționale și platforme de transport auto multifuncționale.

MApN precizează că aceste programe trebuie dezvoltate coordonat și sincronizat, iar o parte dintre ele sunt deja în derulare. Printre programele aflate în execuție se numără PATRIOT, Piranha 5, HIMARS, F-35, obuzierele de 155 mm și tancurile principale de luptă.

O parte importantă a viitoarelor investiții în apărare va fi finanțată prin SAFE, instrumentul UE care oferă statelor membre împrumuturi pentru investiții în industria de apărare. România are planificate 22 de proiecte SAFE, dintre care 14 sunt deja semnate, iar alte opt urmează să fie semnate în cursul anului.

Proiectele acoperă o gamă largă de capabilități: sisteme antiaeriene și anti-dronă, drone, vehicule militare, armament, mașini de luptă ale infanteriei, radare, nave de patrulare, rachete antinavă, elicoptere, muniție, sisteme informatice și infrastructură de securitate cibernetică. Unul dintre proiecte vizează și producția comună de drone destinate Ucrainei.

România beneficiază prin instrumentul SAFE de 16,68 miliarde de euro, dintre care aproximativ 9,7 miliarde de euro revin MApN. Pentru utilizarea fondurilor, ministerul estimează că bugetul național pentru apărare va trebui majorat gradual în perioada 2027-2030.

Pe lângă proiectele SAFE și programele deja în derulare, MApN pregătește noi achiziții, inclusiv sisteme autonome navale, sisteme de protecție a porturilor, vedete rapide, radare și senzori pasivi, echipamente de geniu și sisteme de război electronic.

Secțiune Știri sub articolul principal

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne pe Google News