Statuia lui Mihai Viteazul de la Alba Iulia, dezvelită în prezența lui Nicolae Ceaușescu. Cum a fost sărbătorit 1 decembrie acum 51 de ani

Acum 51 de ani, când românii sărbătoreau o jumătate de secol de la Marea Unire, la Alba Iulia se inaugura, în prezența fostului dictator Nicolae Ceaușescu (aflat în plin avânt de colectare a popularității), statuia ecvestră, din bronz, a Voievodului Mihai Viteazul și Sala Unirii.

ELIT

Cum a fost serbat semi-Centenarul Marii Uniri, în 1968, la Alba Iulia aflăm din lucrarea JURNALUL UNEI ANIVERSĂRI: SEMICENTENARUL UNIRII TRANSILVANIEI CU ROMÂNIA, ALBA IULIA, 1 DECEMBRIE 1968 scrisă de Zevedei – Ioan DRĂGHIȚĂ de la Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Alba:

”O parte importantă a celebrării semicentenarului actului de la 1 decembrie 1918 a revenit, după un şablon deja stabilit, festivităţilor, la care au participat liderii Partidului Comunist Român în frunte cu Nicolae Ceauşescu, desfăşurate în ziua de joi, 28 noiembrie 1968, la Alba Iulia. Organizarea lor a consumat foarte multă energie şi a presupus efort consistent din partea autorităţilor locale, fiind prima vizită a lui Nicolae Ceauşescu în nou înfiinţatul judeţ Alba. (…) …magazinele alimentare din Alba Iulia (106 puncte fixe şi 40 puncte volante) şi-au extins programul între orele 6 şi 24 şi au pus la dispoziţia consumatorilor 250.000 de sticle de bere, 150.000 de sticle de pepsi-cola, 15 tone de grisine, 30.000 de litri de vin, 30 de tone preparate din carne, 100.000 de bucăţi mititei, 50.000 de bucăţi fripturi de porc, 6 tone de crenvurşti, 48.000 de bucăţi cârnaţi de porc, peste 20.000 de bucăţi prăjituri etc. Citește și: Programul de 1 Decembrie 2019 la Alba Iulia

Mihail David - 2020

Revenind la organizarea manifestărilor închinate împlinirii a 50 de ani de la actul din 1 decembrie 1918, desfăşurate la Alba Iulia, trebuie să spunem că, principalul organizator, Comitetul Judeţean Alba al Partidului Comunist Român, le-a regizat ca pe un adevărat film. Modul de primire a proaspătului ales secretar general al Partidului Comunist Român şi preşedinte al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România şi a celorlalţi lideri ai Partidului Comunist Român a fost pregătit în detaliu. Astfel, întâmpinarea lui Nicolae Ceauşescu, însoţit de Ion Gheorghe Maurer, Paul Niculescu-Mizil, Constantin Drăgan, Janos Fazekas, Vasile Vâlcu, Ştefan Voitec, Dumitru Popescu, prezenţi în 28 noiembrie 1968 la Alba Iulia, a fost stabilită pentru ora 8.30 în gara din localitate.

S-a intonat cântecul Pe-al nostru steag, iar prim-secretarul George Homoşteanu a rostit un cuvânt de bun sosit. A urmat nelipsita pâine şi sare oferită conducătorilor de către trei veterani ai Unirii. Este interesant faptul că tinerii (români, maghiari, germani) prezenţi la aceste manifestări, îmbrăcaţi în costume naţionale, au format un culoar prin care a trecut delegaţia. Ei au avut în mâini diferite obiecte de artă populară, fapt care a dorit să sugereze, probabil, în concepţia propagandei de partid, legătura organică între toţi locuitorii Transilvaniei şi acceptul voluntar al actului de la 1918.

Pe aceeaşi idee, a solidarităţii şi bunei înţelegeri între români şi naţionalităţile din Transilvania, cultivată asiduu de Partidul Comunist Român, s-a stabilit ca mai multe formaţii de jocuri populare româneşti, săseşti şi maghiare din Alba Iulia, Lopadea Nouă şi Petreşti să susţină, în faţa gării, câteva dansuri populare specifice. În acest timp oficialităţile s-au urcat în maşini. Au înaintat spre Cetate, prin cele trei porţi, având ca puncte de oprire Sala Unirii, clădirea Babilon, platoul din faţa Sălii Unirii (Parcul Custozza).

La intrarea în Cetatea Vauban, în apropierea Porţii I a fost aşezat un grup de oşteni în fruntea căruia se afla un călăreţ pe un cal alb, fapt ce-l sugera, în mod direct, pe Mihai Viteazul şi faptele sale strâns legate de Alba Iulia şi de conceptul de unificare la români. La Poarta a II-a au fost postaţi, de-a lungul trotuarului, 50 de oameni costumaţi în soldaţi romani, iar între Poarta I şi Poarta a II-a au fost aşezaţi, pe partea stângă, aproximativ 200 de tulnicari şi tulnicărese, iar pe partea dreaptă 50 de oameni îmbrăcaţi în daci, iar deasupra zidurilor 75 de moţi.

De asemenea, la Obeliscul lui Horea, Cloşca şi Crişan au fost aşezaţi 300 de moţi aduşi din localităţile Horea, Albac, Cărpiniş, Avram Iancu, Vidra şi Abrud, în fruntea lor aflându-se chiar Horea, Cloşca şi Crişan, personificaţi, înarmaţi ca în timpul răscoalei. Aici, în întâmpinarea lui Nicolae Ceauşescu şi a celorlalţi lideri se aflau Pompiliu Macovei, preşedintele Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă, Ştefan Bălan, ministrul învăţământului, Ion Iliescu, prim-secretar al Comitetului Central la Uniunii Tineretului Comunist, ministru pentru problemele tineretului, generalul Ion Coman, adjunct al ministrului forţelor armate, secretar al Comitetului Politic Superior al Armatei, acad. Miron Nicolescu, preşedintele Academiei, acad. Zaharia Stancu, preşedintele Uniunii Scriitorilor, Ion Dumitrescu, preşedintele Uniunii Compozitorilor, Istvan Peterfi, preşedintele Comitetului oamenilor muncii de naţionalitate maghiară, Eduard Eisenburger, preşedintele Comitetului oamenilor muncii de naţionalitate germană ş.a. Nicolae Roşu, preşedintele Consiliului popular al municipiului

Alba Iulia, a înmânat lui Nicolae Ceauşescu cheia oraşului pe care s-au gravat anii 1918-1968. În faţa Porţii a III-a conducerea de partid şi de stat a fost întâmpinată de peste 300 de veterani, participanţi la actul de la 1 decembrie 1918, timp în care se interpretează Hora Unirii de către coriştii aflaţi acolo. Împreună înaintează spre Sala Unirii printr-un grup de circa 700 de pionieri care flutură mici drapele albastre, galbene şi roşii.

Prima oprire: Sala Unirii. Nicolae Ceauşescu taie panglica inaugurală la Sala Unirii, locul unde s-au desfăşurat lucrările Adunării Naţionale şi s-a adoptat Rezoluţia care proclama unirea tuturor românilor din Transilvania şi a teritoriilor locuite de ei cu România. Imobilul (construit în 1898), Casa Armatei, astăzi monument istoric, a intrat în administrarea

Muzeului Regional din Alba Iulia abia în 1958, fiind amenajat muzeistic conform ideologiei şi directivelor politice ale timpului. Aici, la 1968, Nicolae Ceauşescu vizionează, în câteva minute, expoziţia „Unirii” realizată cu acest prilej şi iese pe poarta de triumf.

A doua oprire: statuia lui Mihai Viteazul. Delegaţia oficială, în frunte cu Nicolae Ceauşescu, a ajuns în faţa Palatului Principilor unde s-a desfăşurat festivitatea de dezvelire a statuii lui Mihai Viteazul, realizată, în bronz, de către sculptorul Oscar Han (1891-1976), în prezenţa autorului. Cu prilejul acestor manifestări a fost amenajată şi zona de amplasare a statuii, inclusiv cu vegetaţie (arbori cu balot, puieţi arbuşti talie mare, puieţi tufe arbuşti) şi iluminat, menţinându-se, din păcate, chiar în apropierea statuii, toaleta publică, mascată oarecum de vegetaţie. În jurul statuii au fost aşezaţi 45 de ţărani în grupe de câte 15, îmbrăcaţi în costume populare specifice pentru a sugera cele trei Ţări Române unificate de voievod. S-au rostit discursuri despre importanţa actului unirii de la 1600 şi despre Mihai Viteazul, s-a cântat Imnul eroilor, timp în care a avut loc dezvelirea monumentului de către Nicolae Ceauşescu.

A treia oprire: clădirea Babilon (construcţie ridicată între 1851-1853, cu destinaţie de cămin de garnizoană). (…) La ieşirea din expoziţie, Nicolae Ceauşescu a fost întâmpinat de Corul Căminului Cultural din Bistra, aflat în balconul clădirii Babilon şi de fanfara din Sibiu aşezată jos, care au interpretat cântecul Pe-al nostru steag. A patra oprire: Platoul din faţa Sălii Unirii (Parcul Custozza), unde câteva mii de oameni (din Alba Iulia şi împrejmuiri, delegaţi ai celorlalte judeţe) între care şi numeroşi veterani ai Unirii, aduşi la Alba Iulia de către autorităţi, au primit, cu entuziasm sincer, delegaţia care s-a instalat la tribuna oficială.

Au rostit discursuri Nicolae Roşu, preşedintele Consiliului popular al municipiului Alba Iulia, George Homoşteanu, prim-secretarul Comitetului Judeţean Alba, Tiron Albani veteran al Unirii. A urmat un spectacol susţi­nut de formaţiile artistice din judeţul Alba. În sfârşit, la încheiere, oficialităţile, de data aceasta în maşini, au coborât spre sediul Comitetului Judeţean, vizitând înainte o cramă din Cetate. De aici s-au îndreptat spre gară părăsind Alba Iulia”.

Email: stiri@ziarulunirea.ro
Tel: 0258.811.419

1 comentariu

andrei 28 noiembrie 2019 at 11:18

O lucrare interesanta a domnului Zevedei-Ioan. Unde o putem gasi? Sau cum putem lua contact cu autorul?

Comentariile sunt oprite

Acest site foloseşte cookies! Continuarea navigării implică acceptarea lor. Acceptă Mai mult...