Specialiştii confirmă existenţa la Alba Iulia a primei biserici creştine din Transilvania

Prima biserică creştină din Transilvania, datând cel mai probabil din secolul X, a fost construită la Alba Iulia. Concluzia aparţine arheologului expert dr. Daniela Marcu Istrate care a coordonat şantierul arheologic deschis în aprilie pe platoul din faţa Catedralei Romano-Catolice, şantier prilejuit de amplele lucrări de infrastructură demarate de Primăria Alba Iulia în Cetate. Atunci au ieşit la iveală primele indicii care indicau existenţa unei biserici creştine timpurii, construită sub influenţa arhitecturii bizantine, absida semicirculară descoperită sugerând acest lucru. Acesta a fost ctitorită fie de principele Gyula creştinat la Constantinopol (caz în care va fi datată în secolul X), fie de regele Sfântul Ştefan, întemeietorul Episcopiei catolice de Transilvania (caz în care datarea se mută în secolul XI). „Sunt aproape sigură că biserica a fost construită în secolul X însă trebuie să aşteptăm finalizarea tuturor cercetărilor ca să putem afirma cu certitudine acest lucru. Nu putem spune nici că aici a fost sediul Episcopiei catolice a Transilvaniei până nu descoperim o placă pe care să stea scris acest lucru”, a precizat arheologul Daniela Marcu Istrate. Oricum specialiştii bănuiau încă din anii ’70, ca urmare a cercetărilor efectuate de arheologul Radu Heitel, că aici a existat o biserică creştină pe ruinele căreia a fost construită ulterior prima Catedrală romano-catolică.
În cadrul unei conferinţe de presă organizată ieri la sediul Arhiepiscopiei romano-catolice a fost anunţată finalizarea cercetărilor arheologice şi prezentate principalele descoperiri, însă certificarea existenţei primei biserici creştine din Transilvania la Alba Iulia rămâne cel mai important câştig. „În data de 13 aprilie 2011 am anunţat descoperirea întâmplătoare a unei biserici la o distanţă de circa 24 m vest faţă de Catedrala romano-catolică din Alba Iulia. În acel moment apăruseră în săpătură ruinele unei abside semicirculare, cu fundaţii late de 1,15 m, din bolovani de piatră şi rare fragmente de cărămidă, cu o deschidere estimată la 6 m. Contextul stratigrafic al descoperirii ne-a determinat să afirmăm că biserica a fost construită în intervalul cuprins între mijlocul secolului X şi începutul secolului XI. Ea nu a funcţionat mai mult de un secol. Dimensiunile exterioare ale bisericii sunt 20,70 m pe axa est-vest, respectiv 12 m pe axa nord-sud, grosimea medie a zidurilor fiind de 1,20 m. Absida semicirculară are o deschidere la nivelul arcului de triumf de circa 8 m, iar lungimea în ax este de circa 7,30 m. Nava bisericii este un pătrat cu latura de 12 m, iar în zona centrală se află fundaţiile a 4 stâlpi care susţineau o cupolă, poate un mic turn. Aceast plan în formă de cruce greacă înscrisă este specific arhitecturii bizantine şi confirmă datarea timpurie a bisericii”, a precizat Daniela Marcu Istrate.
Pe ruinele bisericii s-a dezvoltat ulteior un cimitir care a debutat la mijlocul secolului al XI-lea şi a fost închis în prima treime a secolului al XIII-lea, odată cu finalizarea catedralei actuale. Înmormântări sporadice au mai fost realizate însă şi în secolele XIV – XV, mai ales în imediata apropiere a catedralei. Au fost cercetate circa 400 de morminte, din care circa 200 situate efectiv deasupra ruinei. Din săpături au fost recuperate numeroase obiecte de inventar datând din intervalul cronologic menţionat. Au ieşit la iveală peste 100 de monede din bronz sau argint neidentificate încă, a căror provenienţă va fi stabilită după cercetările de laborator. Multe dintre mormintele aflate peste ruina bisericii au drept obiect de inventar cercei de tâmplă cu capăt în S. Pe baza acestor observaţii putem afirma că biserica era deja demolată în jurul anului 1050, probabil demolarea a intervenit în momentul deschiderii şantierului catedralei romano-catolice. Din edificiu se mai păstrează în stare perfectă doar absida, parţial zona umerilor, parţial laturile de nord, vest şi sud, colţul de nord-vest cu un fragment de elevaţie şi integral cei patru stălpi centrali.
Cercetarea arheologică se va încheia propriu-zis în data de 20 august, după care se va proceda la acoperirea acestora iar ruina bisericii va fi marcată la suprafaţa terenului. Săpăturile au fost finanţate parţial de Arhiepiscopia romano-catolică din Alba Iulia, pentru finanţare totală existând în momentul de faţă promisiuni din partea Ministerului Culturii şi Cultelor din România şi Ministerul Administraţiei Publice şi Justiţiei din Ungaria. De altfel, Csilla Hegedus, consilieră a ministrului Klemen Hunor, a spus ieri la Alba Iulia că Ministerul va sprijini financiar cercetările de laborator care, în funcţie de resursele financiare, ar putea dura câţiva ani.
Ioana PITICARIU

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI