SONDAJ| Institut sociologic din Ucraina: 86,6% dintre ruși susțin un atac asupra teritoriului țărilor Uniunii Europene

SONDAJ| Institut sociologic din Ucraina: 86,6% dintre ruși susțin un atac asupra teritoriului țărilor Uniunii Europene

86,6% dintre ruși sunt de acord și susțin un potențial atac asupra teritoriului țărilor Uniunii Europene, printre care: Polonia, Estonia, Letonia, Lituania, Bulgaria, Cehia sau Slovacia. Rezultatele au fost obținute în urma unui sondaj realizat de institutul sociologic „Active Group” din Ucraina.

Sondajul a fost realizat de către sociologii ucraineni în perioada 11-14 martie 2022 folosind metoda CATI (interviu telefonic cu ajutorul calculatorului). Un total de 1.557 de respondenți au fost intervievați. Marja de eroare este situată, conform institutului, între 0,95 și 2,5%.

„O caracteristică a acestui proiect a fost că apelurile au fost efectuate folosind aplicația Viber, iar intervievatorii nu s-au prezentat spunând că sună din Ucraina. În același timp, au folosit numere temporare pentru apeluri (numerele au fost achiziționate prin vânzări de numere virtuale)”, explică ucrainenii de la „Active Group” cum au realizat sondajul.

Interviurile au relevat că 75,5% dintre ruși aprobă ideea unei invazii armate a unei alte țări, după Ucraina, și cred că aceasta ar trebui să fie Polonia. Din punctul de vedere al respondenților, este o continuare logică a „operațiunii militare speciale a Federației Ruse”.

Mai mult, conform sondajului, 74,5% dintre respondenți sunt de acord, într-o oarecare măsură, cu utilizarea armelor nucleare de către guvernul țării lor.

Este de remarcat faptul că doar 13,4% dintre rezidenții ruși au o atitudine negativă față de o invazie armată a altor țări. 46% dintre respondenți sunt absolut siguri că guvernul rus ar trebui să atace UE, iar 40,6% sugerează o extindere acceptabilă a ostilităților.

Cele trei țări care, potrivit sondajului sociologic, vor deveni următoarele victime ale Rusiei:

– Polonia (75,5% dintre respondenți),

– țările baltice, inclusiv Estonia, Lituania, Letonia (41%),

– Bulgaria, Cehia, Slovacia și Ungaria (39,6%).

În timpul sondajului, respondenții au avut ocazia să aleagă liber dintre mai multe țări.

Doar 25,5% dintre ruși au o atitudine categoric negativă față de utilizarea armelor nucleare. Dintre cei chestionați, 40,3% consideră un atac nuclear absolut acceptabil, iar 34,3% vor susține într-o măsură sau alta o astfel de decizie a autorităților ruse.

Opinia publică rusă poate fi un anumit indicator pentru comunitatea mondială despre următoarele potențiale acțiuni ale Kremlinului.

„Impresia generală a sociologilor care au participat la sondaj este că rușii care au acceptat să comunice cu intervievatorii sunt agresivi nu numai față de Ucraina, ci și față de Uniunea Europeană. Respondenții fie refuză să comunice după ce au aflat subiectul interviului, fie se declară pregătiți să susțină și să aprobe incursiuni ulterioare ale Rusiei în alte țări”, comentează Andrey Eremenko, fondatorul companiei de cercetare Active Group.

Sociologii companiei ucrainene „Active Group” au pornit cercetarea încercând să afle cât de agresivă este societatea rusă.

La alcătuirea întrebărilor s-au folosit formulările obligatorii pentru mediul rusesc. Deci, în loc de „invazie” și „război”, sondorii au folosit expresia „operațiune specială”, forțele de securitate ucrainene au fost numite „naziste” etc.

Cum au fost formulate întrebările

La întrebarea „ar trebui Federația Rusă să forțeze alte țări să nu mai susțină naziștii din Ucraina prin mijloace militare?” Doar 13,4% dintre respondenți au răspuns negativ, 86,6% susțin într-un fel sau altul agresiunea militară împotriva altor țări: 40,6% o susțin fără echivoc, iar 40,6% nu sunt siguri.

Pentru a afla ce agresiune militară împotriva țărilor pe care rușii le consideră acceptabile, a fost pusă întrebarea: „În opinia dumneavoastră, pe teritoriul cărora ar trebui să-și extindă influența Federația Rusă (inclusiv prin mijloace militare)?”. S-a dovedit că, cel mai adesea, este permisă agresiunea împotriva țărilor care „făceau parte din URSS”. Această opțiune a fost susținută de 40,3% dintre toți sau 48,9% dintre cei care au decis cu privire la răspuns. 33,3% dintre respondenți (40,4% dintre cei care au decis) permit „extinderea influenței prin mijloace militare” în țările Pactului de la Varșovia (cu excepția Poloniei). Atacul Rusiei asupra Poloniei este permis de 32,9% dintre ruși (39,9% dintre cei care au decis). 20,8% dintre respondenți (25,3% dintre cei care au decis) permit agresiunea militară împotriva „țărilor UE”, iar 12,5% (15,2% din total) consideră că este necesară „extinderea influenței prin mijloace militare” la întreaga lume. În mod remarcabil, doar 4,6% dintre cei chestionați au vrut să „extinde influența” asupra SUA (5,6% dintre cei care s-au hotărât). Dar doar 1,4% dintre respondenți au spus că Federația Rusă nu ar trebui să-și extindă influența, iar alți 17,6% nu au putut răspunde la întrebare.

A mai fost pusă întrebarea „În ce țări ar trebui să continue Federația Rusă operațiunea militară specială după denazificarea Ucrainei pentru a-și proteja interesele legitime?” (Răspunsuri multiple)”. În cazul finalizării cu succes a „operațiunii militare speciale” în Ucraina, 48,6% dintre rușii chestionați (75,5% dintre cei care au decis) consideră că Polonia ar trebui să fie următoarea. Iar 26,4% dintre respondenți (41% dintre cei care au decis) au spus că țările baltice ar trebui să fie următoarele. Alte țări ale Pactului de la Varșovia (Bulgaria, fosta Cehoslovacie, Ungaria, România) au numit 25,5% (39,6% dintre cei care au decis). Opțiunea „Într-una din celelalte țări NATO” a fost aleasă de 2,8% (4,3% dintre cei care au decis). 35,6% nu au răspuns.

De asemenea, s-a dovedit că 3/4 dintre ruși admit că țara lor va folosi arme nucleare în anumite condiții. Deci, la întrebarea „Permiteți Federației Ruse, pentru a-și proteja interesele legitime, cu condiția ca Vladimir Putin să primească informații despre amenințarea utilizării unor astfel de arme împotriva Federației Ruse, să folosească arme nucleare într-un mod limitat?”, 40,3% dintre respondenți au răspuns „DA”, iar alți 34,3% și-au exprimat îndoiala „poate da, poate nu”, ceea ce înseamnă disponibilitatea de a susține o astfel de decizie în anumite condiții. Și doar 25,5% au răspuns fără ambiguitate „NU”.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI