Șomajul și sărăcia, mai importante pentru locuitorii din Apuseni decât poluarea mediului: STUDIU

Concluziile unui studiu despre riscurile de mediu legate de minerit, realizat de Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Mediului din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai Cluj-Napoca, relevă o situație interesantă. Zona de studiu a proiectului ERMINA a inclus trei areale miniere din Munţii Apuseni: arealul minier Baia de Arieş, arealul minier Abrud – Roşia Montană – Roşia Poieni şi arealul minier Zlatna – Almaşu Mare.

La 1 iulie 2019 populaţia după domiciliu la nivelul zonei de studiu număra 30.148 persoane dintre care 56,4% în mediul urban (17.006 persoane) şi 43,6% în mediul rural (13.142 persoane).

Una dintre concluziile studiului este că riscurile de mediu legate de minerit nu reprezintă un subiect de interes pentru locuitorii zonelor studiate şi nu sunt o temă pregnantă pentru membrii comunităţilor miniere din judeţul Alba.

Problema riscurilor de mediu şi a poluării este minimizată mai ales în raport cu alte probleme ale zonei, percepute ca fiind mult mai grave (depopularea, sărăcia, şomajul).

CITEȘTE ȘI: DRAMA văduvei de aproape 80 de ani din Apuseni, a cărei căsuţă este înghiţită de un uriaş lac de steril

”Faptul că la nivelul comunităţilor nu se vorbeşte în mod curent despre aceste riscuri ne arată că nu există o reprezentare socială clar conturată despre ele. Populaţia nu este în general conştientă de consecinţele activităţii miniere intense din trecut asupra mediului înconjurător şi de riscurile asupra sănătăţii.

Oamenii nu vorbesc despre acest subiect în mod normal, iar când sunt întrebaţi despre riscuri sau despre poluarea rezultată din cauza mineritului prima tendinţă este aceea de negare”, spune Lucrina Ştefănescu, cercetăror dr. la Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Mediului, coordonatorul proiectului.
Ceea ce nu se vede cu ochiul liber, nu există

Activităţile miniere (exploatare şi prelucrare) sunt percepute de către participanţii la studiu ca aparţinând trecutului şi, în consecinţă, riscurile rezultate în urma lor nu sunt considerate a mai fi actuale. „Nu mai este minerit, nu mai există poluare” a fost o afirmaţie frecvent întâlnită pe parcursul interviurilor realizate de membrii echipei de cercetare.

Transformările suferite de peisaj şi natura revigorată (mai ales în zona Zlatna) lasă loc comparaţiilor trecut-prezent care întăresc convingerile că poluarea nu mai există. În zonele în care activităţile legate de minerit au fost oprite complet (Zlatna, Baia de Arieş), absenţa semnelor vizibile ale poluării îi face pe localnici să considere că poluarea legată de minerit a încetat.

Atunci când semnele poluării sunt încă vizibile (de exemplu în apele curgătoare), poluarea continuă este percepută ca fiind nepericuloasă. Aceasta se întâmplă fie din cauza obişnuinţei („Pârâul a fost întotdeauna aşa”), fie din cauza sentimentului de neputinţă privind controlul asupra sursei poluării („Ce putem face? Galeriile s-au inundat”).

Măsurile de protecţie faţă de apele poluate sunt individuale şi considerate în general eficiente („Nu te pune nimeni să bei apa asta”). Mai mult, apele poluate cu oxizi de fier sunt acceptate ca marcă a identităţii locale (mai ales în zona Roşia Montană).

”În zona în care mineritul încă mai este practicat (cariera Roşia Poieni), ideea de risc este mai prezentă, dar persoanele intervievate reclamă lipsa unor informaţii precise cu privire la amploarea riscurilor la care sunt expuse comunităţile din care fac parte. Siguranţa iazului de decantare de la Geamăna (considerat principala sursă de risc) este un subiect asupra căruia opiniile sunt divizate”, afirmă Lucrina Ştefănescu.

Tendinţa reprezentanţilor autorităţilor este să considere barajul drept sigur, iar operatorul minier de încredere, în timp ce unii membri ai comunităţii au tendinţa să creadă că de acolo se produc poluări frecvente, despre care nu se comunică în mod transparent şi că surparea barajului reprezintă un risc major. Se resimte însă nevoia, de ambele părţi, pentru o mai bună informare în privinţa stării barajului şi a riscurilor la care locuitorii din aval sunt expuşi”, adaugă aceasta.

Riscurile de mediu legate de minerit sunt percepute ca fiind grave mai ales dacă sunt asociate cu riscurile naturale (în special viituri, inundaţii). În zona minei Haneş de la Almaşu Mare, în aval de barajul Geamăna sau în Baia de Arieş, ploile intense şi viiturile care antrenează ape de mină contaminate sunt considerate periculoase.

Activitatea umană – principala sursă de poluare

Sursa incontestabilă de poluare în zonele studiate este considerată invariabil a fi activitatea umană, mai precis gunoaiele aruncate pe câmp sau în ape şi dejecţiile deversate direct în apele curgătoare (în special în Arieş).

CITEȘTE ȘI: Viața tragică a locuitorilor care trăiesc în satul Geamăna, în apropiere de cel mai mare iaz de steril din Europa

Aproape jumătate dintre respondenţi, peste 40% din fiecare areal minier de studiu, consideră că dintre toate problemele cu care se confruntă zona, mai ales cele legate de sărăcie, şomaj, declin demografic, problemele de mediu sunt mai puţin importante sau chiar cele mai puţin importante probleme. O pondere semnificativă, peste 30% din două zone de studiu (Arealul Minier Baia de Arieş şi Arealul Minier Abrud – Roşia Montană –Roşia Poieni) şi peste 40% din Arealul Minier Zlatna – Almaşu Mare consideră că problemele existente în zonă sunt similare ca importanţă/ impact cu problemele de mediu.

Aproape jumătate dintre respondenţii din Arealul Minier Baia de Arieş şi aproximativ un sfert dintre respondenţii din celelalte două areale miniere consideră că mineritul a afectat nesemnificativ mediul înconjurător. Aproape jumătate dintre respondenţii din Arealul Minier Baia de Arieş şi peste o treime din celelalte două areale miniere consideră că mineritul a avut un impact mediu asupra mediului înconjurător. Peste o zecime dintre respondenţii din Arealul Minier Baia de Arieş, peste o treime dintre cei din Arealul Minier Abrud – Roşia Montană –Roşia Poieni şi aproximativ jumătate dintre cei din Arealul Minier Zlatna – Almaşu Mare consideră că mineritul a afectat vizibil mediul înconjurător din zona lor.

Peste un sfert dintre respondenţii din Arealul Minier Baia de Arieş, peste o treime dintre cei din Arealul Minier Abrud – Roşia Montană –Roşia Poieni şi peste 40% dintre cei din Arealul Minier Zlatna – Almaşu Mare consideră că lucrările de ecologizare ca urmare a procesului de restructurare/închidere a exploatării miniere în zonă s-au realizat necorespunzător, neadecvat sau chiar deloc. Există şi diferenţe vizibile de opinie la nivel de zone de studiu, de exemplu, în Arealul Minier Baia de Arieş aproape 40% dintre respondenţi consideră ca lucrările de ecologizare în zonă s-au realizat destul de bine comparativ cu celelalte două areale miniere unde puţin peste o zecime dintre respondenţi au aceeaşi opinie.

Mai mult, o zecime dintre respondenţii din Arealul Minier Baia de Arieş consideră că lucrările de ecologizare s-au realizat foarte bine, comparativ cu 5% respectiv 3% din următoarele două areale miniere. La polul opus, peste o treime dintre respondenţii din Arealul Minier Abrud – Roşia Montană –Roşia Poieni consideră că nu s-au realizat astfel de lucrări sau nu ştiu de existenţa lor, urmat de Arealul Minier Zlatna – Almaşu Mare cu puţin peste o cincime şi apoi de Arealul Minier Baia de Arieş cu 5% dintre respondenţi. La nivelul zonei de studiu, majoritatea populaţiei intervievate (75%) a afirmat că are un sentiment puternic de ataşament faţă de locul în care trăieşte.

Proiectul de cercetare a fost realizat de Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Mediului din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai Cluj-Napoca, în colaborare cu Institutul de Cercetări pentru Sustenabilitate şi Managementul Dezastrelor bazat pe Calcul de Înaltă Performanţă în perioada 2019 – 2020.

Sursa: adevarul.ro

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI