CEC de 500 de euro: Persoanele de peste 60 de ani primesc „premiu” dacă se vaccinează. Ce țară aplică această strategie

Ministerul de Finanţe slovac a propus joi ca persoanele cu vârste de peste 60 de ani care se vaccinează anti-COVID-19 cu doza ”booster” să primească un cec de 500 de euro pe care să-l poată folosi în sectorul cultural sau în cel gastronomic, ca măsură de impulsionare a vaccinării relativ reduse în Slovacia, de aproximativ 45% în prezent, relatează agenţia EFE.

”Puţini pensionari se vaccinează cu a treia doză. Am încredere că vom încuraja aceste persoane să se vaccineze cu doza a treia. Este ceva vital pentru noi”, a declarat ministrul Igor Matovic, adăugând însă că propunerea mai trebuie dezbătută şi în parlament, scrie agerpres.ro.

Dacă această iniţiativă nu va avea succes, el a ţinut să precizeze că va susţine instituirea vaccinării obligatorii. ”Prioritar este să convingem, pentru că nu am reuşit prin argumente”, a recunoscut ministrul slovac de finanţe, care a fost premier în guvernul precedent.

Însă propunerea sa a provocat deja opinii divergente în cadrul coaliţiei de patru partide care formează guvernul de la Bratislava.

Slovacia este în prezent ţara cu cea mai ridicată rată de infectare cu coronavirus în lume, înregistrând în ultimele şapte zile 1.425 de cazuri de COVID-19 la 100.000 de locuitori. Numărul pacienţilor COVID-19 spitalizaţi era joi de 3.394, în 82% din aceste cazuri fiind vorba despre persoane care nu s-au vaccinat cu schema completă, iar 26% dintre aceşti pacienţi sunt în stare gravă.

MEDIC român „turnat” la DNA de asistenta complice după ce a luat ȘPAGĂ de 334 de ori pentru dosare de invaliditate și pensie. Cum și-a negociat asistenta suspendarea „sorții”

Un medic expert în asigurări sociale de la Casa Județeană de Pensii Bihor a fost trimis în judecată de către procurorii anticorupție, joi, 2 decembrie, pentru 334 de acte materiale de luare de mită care însumează peste 68.000 de lei. Banii au fost primiți ca șpagă pentru reîncadrarea într-un grad de invaliditate sau revizuirea dosarelor de pensie.

Este vorba de dr. Ana Guț și alte patru persoane fizice care vor fi judecate la Tribunalul Bihor pentru luare de mită și complicitate la această infracțiune.

În această cauză, procurorii DNA au încheiat acorduri de recunoaștere a vinovăției cu alți 10 inculpați, printre care și asistenta medicală a doctoriței, Violeta Dorina Coșa, care i-a ajutat pe procurori să deslușească ițele șpăgilor de la Casa Județeană de Pensii Bihor.

Asistenta a comis și ea 36 de acte materiale de luare de mită, dar pentru că a recunoscut, procurorii au acceptat să ceară instanței condamnarea ei la o pedeapsă cu suspendare.

„Inculpata Guț Ana, în calitatea menționată, în perioada 11 mai – 15 iunie 2015, ar fi primit, în mod repetat (de 334 ori), de la persoanele care s-au prezentat la cabinetul său medical, sume de bani (în valoare de 51.970 lei și 3.330 euro), care nu i se cuveneau, în legătură cu îndeplinirea unor acte care intrau în îndatoririle sale de serviciu, respectiv în legătură cu întocmirea deciziilor medicale asupra capacității de muncă a persoanelor care solicitau încadrarea într-un grad de invaliditate, efectuarea revizuirii medicale a pensionarilor de invaliditate aflați în evidență, întocmirea formularelor de concluzii medicale la revizuire ori referitoare la concediile medicale (prelungirea concediului medical peste 90 de zile și propunerea prelungirii concediului medical peste 180 de zile)”, arată procurorii DNA.

Ce pedeapsă a negociat asistenta medicală cu procurorii în schimbul recunoașterii faptelor

De situația menționată a profitat și Violeta Dorina, Coșa care în perioada 11 mai – 15 iunie 2015, în calitate de asistent medical, angajată la cabinetul medicului Guț Ana din cadrul aceleiași instituții, ar fi primit, în mod repetat, de la persoanele care s-au prezentat la cabinet, sume de bani care nu i se cuveneau.

„Cu inculpata Coșa Violeta Dorina, asistenta medicală, angajată a Casei Județene de Pensii Bihor – Serviciul de expertiză medicală a capacității de muncă în cadrul cabinetului medicului asigurărilor sociale Guț Ana, procurorii au încheiat, în prezența avocatului, un acord de recunoaștere a vinovăției, aceasta recunoscând comiterea infracțiunilor de luare de mită, în formă continuată (36 acte materiale) și complicitate la infracțiunea de luare de mită, în formă continuată (23 acte materiale). Acordul prevede o pedeapsă de doi ani și opt luni închisoare cu suspendare. În prezenta cauză au fost identificați 14 intermediari, persoane fără calitate specială care, în perioada 11 mai – 15 iunie 2015, ar fi ajutat-o pe inculpata Guț Ana să primească diferite sume de bani care proveneau de la beneficiarii de decizii medicale”, mai arată DNA.

Cu alți 10 dintre inculpați, întrucât au recunoscut faptele de complicitate la luare de mită reținute în sarcina acestora și au solicitat încheierea acordului de recunoaștere a vinovăției, în cauză au fost încheiate 10 acorduri, pentru pedepse cuprinse între doi ani și doi ani și șapte luni închisoare cu suspendare.

„Dosarul a fost trimis spre judecare la Tribunalul Bihor, cu propunere de a se menține măsurile asigurătorii dispuse în cauză și de a se dispune confiscarea extinsă cu privire la mai multe sume de bani (2.427.255 lei identificate la perchezițiile domiciliare) și asupra acțiunilor / instrumentelor financiare / bunurilor puse sub sechestru”, se arată în comunicatul DNA.

Dosarul REVOLUȚIEI se întoarce la Parchetul Militar: ION ILIESCU acuzat de crime contra umanității. Ancheta se reface, după nereguli în rechizitoriu

Dosarul Revoluţiei – în care fostul preşedinte Ion Iliescu şi fostul viceprim-ministru Gelu Voican Voiculescu – sunt acuzaţi de infracţiuni contra umanităţii – se întoarce la Parchetul Militar pentru refacerea anchetei, a decis miercuri instanța supremă. Decizia pronunțată de Înalta Curte la aproape 32 de ani de la Revoluție este definitivă.

În 21 mai, un judecător de cameră preliminară de la instanţa supremă a decis ca dosarul Revoluției să fie restituit procurorilor, după ce a constatat nereguli în rechizitoriu. Procurorii militari şi mai multe victime au atacat decizia, iar miercuri magistraţii au respins contestaţiile acestora.

Astfel, dosarul Revoluției se întoarce la Secția Parchetelor Militare din Parchetul General, pentru refacerea rechizitoriului.

Decizia luată miercuri de Înalta Curte de Casație și Justiție este definitivă.

În octombrie 2020, acelaşi judecător de la ICCJ care în mai a decis ca dosarul Revoluției să fie restituit procurorilor a hotărât excluderea mai multor probe din dosar.

Astfel, ICCJ a admis atunci mai multe cereri şi excepţii invocate în dosarul Revoluţiei atât de către părţi civile, cât şi de Ion Iliescu şi Gelu Voican Voiculescu, fiind excluse mai multe probe ca urmare a constatării neregularităţii rechizitoriului întocmit de procurorii militari:

-actele intitulate „declaraţii” ce conţin relatările făcute de Gelu Voican Voiculescu şi Ion Iliescu în faţa Comisiei senatoriale;
-rapoartele întocmite de Comisia senatorială privind evenimentele din decembrie 1989 şi documentele ce au stat la baza întocmirii acestora;
-sinteza aspectelor ce rezultă din analizele efectuate de Parchetul Militar în perioada 1990-1994 în cauzele privind evenimentele din decembrie 1989;
-punctul de vedere preliminar al SRI privind evenimentele din decembrie 1989;
-documentarul privind Marele Stat Major din cadrul MApN;
-„Cartea revoluţiei române. Decembrie 1989” de Sergiu Nicolaescu;
-documentele de arhivă ale Statului Major General privind evenimentele din decembrie 1989 cu referire la acţiunile întreprinse de Direcţia de Cercetare a Armatei pentru perioada 17.12.-31.12.1989, datate mai 1991.

De asemenea, au fost excluse din materialul probator declaraţii date de zeci de persoane vătămate.

Dosarul Revoluţiei a fost trimis în instanţă de procurorii militari abia aprilie 2019, în proces fiind citate peste 5.000 de părţi civile. Procesul a fost blocat mai mult de un an, pentru discutarea unor cereri şi excepţii ridicate de părţile din dosar.

Ion Iliescu, acuzat de crime contra umanității

Fostul preşedinte Ion Iliescu, fostul viceprim-ministru Gelu Voican Voiculescu şi generalul (rtr.) Iosif Rus, fost şef al Aviaţiei Militare, sunt acuzaţi în acest dosar de infracţiuni contra umanităţii.

Ion Iliescu nu s-a prezentat la niciun termen al procesului.

Conform rechizitoriului, pe fondul degenerării relaţiilor dintre România şi URSS, după momentul „Praga 1968”, dar şi ca urmare a stării de nemulţumire profundă şi generală din societate, s-a coagulat şi a evoluat o grupare dizidentă care a avut drept scop înlăturarea fostului preşedinte Nicolae Ceauşescu, dar care urmărea menţinerea României în sfera de influenţă a URSS.

Procurorii militari susţin că gruparea din jurul lui Ion Iliescu a acţionat abil şi eficient în preluarea puterii politice şi militare în decembrie 1989.

Astfel, întreaga forţă militară a României – MApN, Ministerul de Interne – Departamentul Securităţii Statului, precum şi Gărzile Patriotice, începând cu data de 22 decembrie 1989, s-ar fi pus la dispoziţia Consiliului Frontului Salvării Naţionale şi conducerii acestuia.

„Din acelaşi moment, grupul de decizie politico-militară al CFSN, format din Ion Iliescu, Silviu Brucan, general-locotenent Victor Atanasie Stănculescu, general-maior (r) Nicolae Militaru (reactivat ulterior, înaintat în grad militar şi numit ministru al Apărării) şi Gelu Voican Voiculescu, a luat deciziile importante cu caracter politic şi militar, urmărind accederea la puterea politică a unui grup preconstituit şi legitimarea politică în faţa poporului român”, precizau procurorii.

Potrivit anchetei, începând cu seara de 22 decembrie 1989 ar fi fost lansată o amplă şi complexă activitate de inducere în eroare (diversiuni şi dezinformări), coordonată de unii componenţi ai Consiliului Militar Superior (structură aflată în subordinea CFSN), acceptată şi asumată de factorii decizionali ai acestui for.

Cercetările au vizat faptul că prin instaurarea unei „psihoze generalizate a terorismului” ar fi fost create numeroase situaţii de foc fratricid, trageri haotice, ordine militare contradictorii.

„Din cercetări a rezultat că psihoza teroristă ar fi fost indusă cu intenţie prin diversiuni şi dezinformări şi a provocat, după 22 decembrie 1989, un număr de 862 de decese, 2.150 de răniri, lipsirea gravă de libertate a sute de persoane, vătămări psihice. Aceste consecinţe tragice au fost mult mai grave decât cele ale represiunii exercitate în intervalul 17 – 22 decembrie 1989 (orele 12,00)”, menţionau procurorii militari.

Ancheta a stabilit că aceste diversiuni şi dezinformări ar fi creat condiţiile condamnării şi execuţiei cuplului Ceauşescu printr-un proces penal simulat.

„Probatoriul administrat în cauză relevă că inculpaţii Ion Iliescu şi Gelu Voican Voiculescu ar fi dezinformat în mod direct prin apariţiile televizate şi emiterea de comunicate de presă (contribuind astfel la instaurarea unei psihoze generalizate a terorismului), ar fi participat la dezinformarea şi diversiunea exercitate pentru executarea cuplului Ceauşescu şi ar fi acceptat şi asumat politic acte diversioniste comise de unele cadre cu funcţii de conducere din MApN, fără a interveni pentru stoparea lor”, susţineau procurorii.

Potrivit Parchetului General, Iosif Rus, în calitate de comandant al Aviaţiei Militare, ar fi intervenit în noaptea de 22 spre 23 decembrie 1989, fără drept şi în deplină cunoştinţă de cauză, asupra planului de apărare a Aeroportului Internaţional Otopeni şi ar fi contribuit astfel la moartea a 48 de persoane (40 de militari şi 8 civili), precum şi la rănirea gravă a altor 15 persoane.

„La 23 decembrie 1989 a emis ordinul diversionist de schimbare a cocardelor tricolore ale elicopterelor aparţinând Regimentului 61 Boteni, fapt ce ar fi dus la deschiderea focului fratricid, implicit la rănirea unor persoane. A emis şi alte ordine militare, conduite care în afara rezultatelor concrete enunţate ar fi contribuit la agravarea psihozei teroriste. Urmarea imediată a acestor conduite a fost complexă, a presupus producerea unor rezultate multiple asupra unui număr mare de persoane şi ar fi generat o stare de pericol pentru existenţa unei părţi însemnate a populaţiei civile de pe întregul teritoriu al României”, precizau anchetatorii.

sursa: HotNews.ro