Situația concretă a județului Alba și a regiunii 7 Centru, în contextul regionalizării României, pe înțelesul tuturor

Programul de guvernare al USL prevede împărțirea țării pe regiuni, pe actuala structură a regiunilor de dezvoltare, din anul 2014, după ce în prealabil anul acesta va fi modificată și Constiutția României în care va fi introdus pentru prima dată în istorie, termenul de regiune ca unitatea administartiv teritorială. Subiectul a generat numeroase declarații politice din partea politicienilor, creându-se totodată o mare confuzie privint acest subiect important în rândul cetățenilor.

Cele mai pertinente clarificări privind situația concretă a județului Alba și a regiunii 7 Centru, în contextul regionalizării României, pe care vi le voi prezenta în continuare, le-am auzit vineri, 11 ianuarie, din partea vicepreședinelui Consliului județean Alba, liberalul Florin Roman.

În cadrul unei conferințe de presă, Roman (FOTO) a făcut astăzi un apel către parlamentari, reprezentanții administrației publice locale și toți factorii de decizie de la nivelul județului Alba să se așeze la “masa discuțiilor” și să identifice împreună, cele mai bune soluți tehnice, posibilități legale, pentru a optimiza șansele județului Alba în vedera unui rol cât mai important în cadrul viitoarei regiuni 7 Centru.

“Noi ne jucăm în următoarele 6 luni, soarta județului pe următorii 50-60 de ani. Dacă nu ne vom așeza la masa discuțiilor viitorul județului nostru va fi compromis, iar vinovați vor fi toți cei care sunt la ora actuală în funcții și au putere de decizie și nu înțeleg că nu mai este timp de declarații politice goale de conținut”, a subliniat Florin Roman

Datele concrete legate de județul Alba în contextul regionalizării

Proiectul de lege al USL prevede un nou nivel administratv în România și anume “regiunea”.  Se merge pe modelul francez, care nu presupune desființarea județelor, presupune în schimb, desființarea prefecturilor.

Va fi o singură prefectură regională, iar județele vor fi coordonate de subprefecți. Aceștia vor coordona practic activitatea serviciilor importante din regiuni. Nu vor mai fi nici direcții deconcentrate, vor fi servicii deconcentrate, iar pentru asta la nivelul județelor va fi nevoie doar de un subprefect care să poată urmării procedurile programului de guvernare.

Proiectul de regionalizare prevede foarte clar că nu vom avea o capitală administrativă de regiune până în 2016. Pentru a nu face diferențe între reședințele de județ din regiune, o să avem o capitală administrativă de regiune, o capitală economică de regiune, o capitală culturală de regiune și una juridică. Deci practic la nivelul unei regiuni vor putea exista  4 reședințe de județ – capitale.

Din 2014, toți indicatorii arată că bugetarea se va face pe regiuni și nu se va mai face la bugetul național/de stat ca și până acum.

În proiectul USL-ului de regionalizare sunt prevăzute foarte clar condițiile pe care o reședință de județ trebuie să le îndeplinească pentru a deveni capitală de regiune. Acestea sunt:

–          Funcționarea unui centru universitar recunoscut internațioal

–          Un centru sportiv polivalent atestat internațional

–          Sistem de urgență SMURD

–          Spital regional

–          Centru de colectare/sortare a produselor agricole

–          Aeroport cerificat internațional

La ora actuală, singurul oraș din regiunea 7Centru, care îndeplinește aceste criterii este Tîrgu-Mureș.

Alegerile pentru consiliul regional vor avea loc în anul 2016. Tot atunci, președintele regiunii va fi ales direct de către cetățeni, așa cum se întâmplă acum la consiliile judeene. Scrutinul pentru consiliul regional va fi organizat, odată cu alegerile locale. Vicepreședinții vor fi aleși de către consilierii regionali și fiecare vicepreședinte va avea un domeniu distinct de responsabilitate.

Ceea ce se întâmplă în 2014, este alegerea unui consiliu regional provizoriu. Și în această situație doar, președintele regiunii este ales de către consilierii județeni din cele 6 județe și primarii din cele 6 județe (n.a. regiunea 7 Centru). Aceasta este o situație de provizorat, proiectul prevede că președintele regiunii va fi ales în 2016, când se va stabili și capitala regiunii.

“Legat de criteriile pentru capitală administartivă de regiune, eu zic că până în 2016 Alba ar putea avea sală polivalentă, avem deja centru universitar, sistem SMURD și pe dotările de la spitalul Județean putem rezolva și cerințele de spital regional, putem rezolva și problema centrului de colectare/sortare a produselor agricole. Rămâne problema aeroportului și cea a infrastructurii rutiere, care din păcate nu este la nivelul criteriilor. Aici problema ar putea fi rezolvată parțial realizarea drumului expres Sebeș-turda care ar lega cele două autostrăzi.

La ora actuală Alba are șanse mici să ajungă capitală de regiune în 2016, dar sunt lucruri care le putem rezolva. Poate ar mai inteligent să ne zbatem, ca Alba iulia să fie capitala culturală a regiunii.  Din punctul meu de vedere, dacă vom fi capitala culturală a regiunii și vom reuși să devenim și capitală culturală europeană, pe acea înțelegere cu Clujul (n.a. candidatură comună Alba Iulia.Cluj-Napoca la proiectul Capitală Culturală Europeană 2020), am avea viitorul asigurat. Pentru că dacă esști capitală culturală europeană, în 2021, înseamnă să ai bugetări multi anuale pe dezvoltare, cultură șamd și atunci am avea o dezvoltare economică atât de puternică încât nu ar mai conta atât de mult unde va fi capitala administrativă a regiunii”, a specificat vicepre;edintele CJ Alba.

Boicotarea referendumului și specificul etnic al Regiunii 7 Centru,  unde se află practic cea mai mare parte din minoritatea maghiară din România:

“Am văzut o discuție legată de boicotarea la referendum. Nu se poate face niciun fel de boicot, pentru că proiectul prevede că va fi organizat un referendum pentru regionalizare, iar pentru validarea acestui referendum nu va fi nevoie de cvorum.

Atenție! În această situație noi (n.a. județul Alba) ne vom găsi într-o postură destul de ingrată pentru că avem (n.a.în regiunea 7 Centru) două județe și jumătate cu etnici maghiari, care sunt foarte ordonați și foarte coordonați în a ieși la vot în situații de acest gen, iar dacă românii nu vor ieși la vot va fi o mare problemă de reprezentativitate la nivelul regiunii. Adică, dacă sediul regiunii va fi la Brașov sau la Tîrgu-Mureș și noi, cei din Alba, vom fi supărați că nu este la noi, și dacă nu vom ieși la vot, vom constata că maghiarii vor avea o reprezentativă mult mai bună decât consilierii regionali pe care îi trimitem noi. Și atunci trebuie privite cu maximă seriozitate aceste lucruri”, a atras atenția Roman.

Declarație Florin Roman:

“Nu am venit să fac nicio declarație politică privind regionalizare, am văzut numeroși politicieni care s-au exprimat pe marginea acestui subiect și vreau să vă spun că din punctul meu de vedere, am început foarte prost. Aruncăm cu declarații dintr-o parte în alta, în loc să ne așezăm la masă și să vedem care sunt soluțiile tehnice, posibilitățile legale, ce avem fiecare de făcut la nivel de Parlament, la nivel de consiliu județean, la nivel de primărie, la nivel de factori politici și adminitrativi, vizavi de a face front comun pentru județul Alba.

Ce m-a surprins foarte mult, de la oameni care eu am pretenții foarte mari, este faptul că nimeni nu a dovedit că a citit proiectul de regionalizare și vreau să facem o discuție tehnică, pe înțelesul tuturor, pentru ca toată lumea să înțeleagă ce reprezintă regionalizarea.

Vreau să mai desființez o temă! Proiectul de regionalizare prevede foarte clar că nu vom avea o capitală administrativă de regiune până în 2016. Pe nimeni nu am văzut să pomenească acest lucru. Deci stabilirea acestei capitale administratve regionale nu este o chestiune care se întâmplă de pe azi pe mâine.

Pentru a nu face diferențe între reședințele de județ din regiune, o să avem o capitală administrativă de regiune, o capitală economică de regiune, o capitală culturală de regiune și una juridică. Deci practic la nivelul unei regiuni vom putea avea 4 reședințe de județ capitale.

Aceste regiuni se vor face, pentru că din 2014, toți indicatorii arată că bugetarea se va face pe regiuni și nu se va mai face la bugetul național/de stat ca și până acum.

Din ceea ce se cere pe această matrice, la ora actuală, singurul oraș din regiunea 7Centru, care îndeplinește aceste criterii este Tîrgu-Mureș. Brașovul are handicapul datorat lipsei aeroportului.

Alegerile pentru consiliul regional vor avea loc în anul 2016. Tot atunci, președintele regiunii va fi ales direct de către cetățeni, așa cum se întâmplă acum la consiliile judeene. Scrutinul pentru consiliul regional va fi organizat, odată cu alegerile locale. Vicepreședinții vor fi aleși de către consilierii regionali și fiecare vicepreședinte va avea un domeniu distinct – pe probleme economice,tehnice, cultură, în funcție de numărul de locuitori pe care îi reprezintă.

Ceea ce se întâmplă în 2014, este alegerea unui consiliu regional provizoriu. Și în această situație, președintele regiunii este ales de către consilierii județeni din cele 6 județe și primarii din cele 6 județe (n.a. regiunea 7 Centru). Aceasta este o situație de provizorat, proiectul prevede că președintele regiunii va fi ales în 2016, când se va stabili și capitala regiunii.

Cei care își aruncă peste gard, diferite declarații politice și care, din păcare încearcă să obțină un câștig politic din această temă, lasă pe dinafară cetățenii pe care îi reprezintă.

Trebuie să avem o întâlnire, toți factorii de decizie din județul Alba, să vedem ce trebuie făcut pentru această șansă.”

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI