Indemnizații internship 2023: Companiile vor fi obligate să plătească mai mulți bani persoanelor aflate în stagii de practică

Companiile care angajează persoane pentru stagii de practică sunt ogligați, conform legii, să ofere o compensație financiară.

Fiecare contract de stagiu de practică trebuie înregistrat într-un registru special al autorităților și trebuie să respecte cerințele privind salariul minim pentru astfel de stagii. Deoarece salariul minim a crescut pentru a doua oară în 2023, indemnizația minimă pentru stagii de practică a crescut și ea automat începând cu această toamnă.

Conform Legii privind stagii de practică nr. 176/2018, firmele și autoritățile care încheie contracte de stagiu de practică cu tineri cu vârsta de cel puțin 16 ani sunt obligate să le asigure o compensație financiară pentru aceste stagii. În caz contrar, acestea riscă amenzi cuprinse între 2.000 și 4.000 de lei.

La cât a ajuns indemnizația

Suma minimă a compensației pentru stagii de practică trebuie să fie de cel puțin 50% din salariul minim brut, dar se calculează proporțional cu numărul de ore lucrate (maxim 40 de ore pe săptămână, conform legii). Începând cu ianuarie 2023, suma minimă a compensației este de cel puțin 1.500 de lei, în timp ce salariul minim brut a fost 3.000 de lei până recent. Cu toate acestea, începând cu 1 octombrie, odată cu o nouă creștere a salariului minim brut (care a ajuns la 3.300 de lei), suma compensației pentru stagiari a crescut la 1.650 de lei.

Este important de menționat că un stagiu de practică trebuie să fie reglementat printr-un contract, altfel angajatorii riscă amenzi de până la 20.000 de lei. Aceste contracte trebuie înregistrate într-un registru special.

De asemenea, este important de precizat că termenii „stagiu de practică” și „stagiar” nu sunt echivalenți în cadrul legii. Există o lege care reglementează stagiile de practică, așa cum există și o lege care reglementează stagiile pentru absolvenții de învățământ superior. Există diferențe semnificative între cele două tipuri de reglementări.

Cine poate fi angajat pentru internship

Un stagiu de practică se referă la o persoană cu vârsta de cel puțin 16 ani care dorește să-și dezvolte abilitățile profesionale și experiența într-o organizație gazdă, indiferent dacă este sau nu absolvent al unei facultăți și dacă are sau nu experiență profesională. Această persoană semnează un contract conform Legii nr. 176/2018 cu organizația gazdă (care poate fi o firmă privată sau o autoritate/instituție publică). Entitățile care angajează stagiari fără un contract riscă amenzi de până la 20.000 de lei, deoarece acest lucru este considerat muncă la negru. Durata maximă a unui contract de stagiu de practică este de șase luni sau 720 de ore în total.

De asemenea, este posibil ca un contract de stagiu de practică să devină ulterior un contract de muncă pe perioadă nedeterminată. Legea privind stagii de practică oferă un stimulent financiar pentru firmele care fac această tranziție, sub forma unei prime de 1.000 de euro pentru fiecare stagiu de practică care devine un contract de muncă pe perioadă nedeterminată, cu condiția ca aceeași persoană să devină angajată. Aceste prime pot fi solicitate de către firme de la stat, dar se acordă o singură dată, nu sunt recurente și trebuie solicitate într-un anumit interval de timp.

Cărțile de identitate ale românilor vor fi modificate în perioada care urmează. Astfel, vei găsi în buletin mai multe date relevante care, în condiții uzuale, au chiar potențialul de a-ți salva viața.

La momentul de față, în buletinele aflate în circulație în România, găsești o serie stufoasă de date, dar niciuna din spectrul medical. În mare parte, vorbim de numele și prenumele titularului, sexul, cetățenia și Codul Numeric Personal. Acestora și se va adăuga grupa sanguină și factorul Rh, după cum se arată într-un proiect legislativ care s-a bucurat deja de un raport favorabil din partea comisiilor și urmează să ajungă la primul vot din Parlament.

Ce spune legea despre cărțile de identitate, ce se schimbă

Informațiile actuale din cărțile de identitate au fost definite în urmă cu aproximativ 18 ani prin intermediul OUG 97/2005, privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români. Proiectul legislativ disponibil la această adresă își propune să adauge noi informații ce vor apărea în actele de identitate.

O carte de identitate simplă, în conformitate cu OUG 97/2005, are în prezent următoarele înscrisuri:

-numele și prenumele titularului;
-sexul;
-cetățenia titularului;
-data nașterii titularului;
-semnătura olografă a titularului;
-imaginea facială a titularului;
-CNP-ul;
-adresa de domiciliu a titularului.

În cazul cărții electronice de identitate, pe lângă datele menționate mai sus inscripționate pe buletin, pe cipul din interior vor fi integrate:

-datele din formatul tipărit;
-prenumele părinților titularului;
-locul nașterii titularului;
-certificate pentru autentificare sau semnătură electronică și, după caz, certificate pentru semnătură electronică calificată;
-datele biometrice ale titularului, constând în imaginea facială și, după caz, imaginile impresiunilor papilare a două degete.

Cum vor arăta noile buletine

Potrivit noului proiect legislativ ce urmează să ajungă la Senat pentru primul vot din Parlament, datele cu caracter personal menționate mai sus vor fi completate de grupa sanguină și de factorul Rh.

Măsura este necesară, potrivit inițiatorilor, deoarece “cunoașterea de către personalul medical a grupei sanguine și a factorului Rh este esențială nu numai pentru victimele accidentelor rutiere, ci și în cazul bolnavilor cu diferite afecţiuni care se prezintă sau sunt aduși la unitățile de primiri urgenţe în stare de inconștienţă/ imposibilitate de colaborare sau chiar fără aparținători”.

Cu alte cuvinte, acele detalii aparent neimportante au potențialul cât se poate de autentic de a salva vieți în multe circumstanțe, mai ales într-o țară precum România unde accidentele de anvergură sunt la ordinea zilei. Rămâne să vedem dacă inițiativa va trece de votul Parlamentului, înainte să fie promulgată de președinte și publicată în Monitorul Oficial.

Sursa: playtech.ro

Percheziții DNA la ISCTR Cluj într-un dosar de luare de mită: Ispectoratul are ca arie de responsabilitate și judeţul Alba

În cursul dimineții de miercuri, 4 octombrie, șeful Inspectoratului de Stat pentru Controlul Transportului Rutier (ISCTR) Cluj a fost ridicat de procurorii DNA, fiind suspectat de luare de mită, scrie G4media.

Conform ultimei declarații de avere depuse, Bogdan Durlea deține o casă, împreună cu soția sa, în Borșa, de 110 mp, cumpărată în anul 2022 și un teren intravilan de 395 mp în Baia Mare, achiziționat tot în anul 2022.

Soția sa mai are două case și un apartament în Borșa, primite donație, și un apartament cumpărat în 2008 în Cluj-Napoca.

De asemenea, aceasta mai are un teren intravilan de aproximativ 1500 de mp cumpărat în anul 2014, în Borșa, un alt teren intravilan în Borșa de 255 mp și alte două terenuri agricole de aproximativ 20.000 de mp, tot în Borșa, dobândite prin donație.

Bogdan Durlea are în garaj două mașini, un Opel din 2010 și un Audi din 2015, dar și o motocicletă din 2021.

Nu are conturi bancare sau bijuterii trecute în declarația de avere, în schimb are două credite scadente unul în 2049, de aproximativ 400.000 de lei, și unul în 2027 de 25.000 de lei.

Bogdan Durlea a câștigat în 2022, în calitate de Inspector Șef Teritorial la ISCTR suma de 72.191 lei, iar soția sa, comisar ANPC, suma de 53694 lei.

Din 2014 până în 2021, Bogdan Durlea a fost director al sucursalei Baia Mare a companiei de stat Conversmin.