Ziarul Unirea

Simone Albani: Oportunităţi judeţene pentru proiectul Alba Iulia – Capitală Culturală Europeană. Azi: Aiud

    Judeţul Alba are numeroase oportunităţi de turism pe care le poate pune în valoare cu ocazia pregătirilor pentru Alba Iulia 2020 – Capitală Culturală Europeană. Cineva din conducerea judeţului se întreba nervos acum câteva săptămâni, ironizând primarii şi oamenii care au venit să ajute, că „ce au ei de oferit? Cu ce ajută? Ce pot ei să facă?” şi îi invita să stea în banca lor.
Ca să venim în sprijinul celor din conducerea judeţului, în frunte cu dl. preşedinte de Consiliu Judeţean Ion Dumitrel, care îşi muşcă degetele de nervi că altcineva a luat iniţiativa, am început să arătăm într-un serial de articole oportunităţile culturale şi turistice din judeţ. Asta că să arătăm cine face „politică” şi cine gândeşte pozitiv. Pentru că singurul lucru care îi macină pe domnii de la PDL de când ne-am strâns atâţia oameni şi atât de diverşi ca să facem proiectul Alba Iulia 2020 – Capitală Culturală Europeană, este că ei nu pot trage pe „turta” lor beneficiile politice. Noi ceilalţi, încercăm să găsim soluţii şi să gândim pozitiv. Iar pe ei îi aşteptăm în continuare la masa dialogului şi la muncă de echipă.
Al treilea „episod” al serialului nostru e dedicat zonei Aiudului. Iată în continuare o listă de evenimente şi locuri din zonă care pot fi incluse în traseele judeţene ale campaniei Capitală Culturală Europeană.
1. Monumente istorice şi obiective culturale în zona Aiud: Cetatea Aiudului; Monumentul Studenţilor; Monumentul „Calvarul Aiudului”; Monumentul de la Mirăslău; Castelul Gârda; Castelul de la Sîncrai; Castelul de la Gîmbaş; Clădirea Primăriei; Muzeul de Istorie; Muzeul de Ştiinţele Naturii; Colegiul „Bethlen Gábor”; Biblioteca documentară „Bethlen”; Biserici: Catedrala Ortodoxă; Biserica Greco-Catolică, Biserica Romano-Catolică; Biserica Reformată; Biserica Evanghelică.
2.Popasuri turistice: Sloboda; Balta Mureşului; Cheile Valişoarei; Rimetea; Mănăstiri: Mănăstirea de la Măgina; Mănăstirea de la Cicău; Biserica Veche de la Teiuş; Mănăstirea de la Râmeţi. Alte obiective turistice: Pădurea Sloboda, Muntele Pleaşa, Cheile Rîmeţului (peşteră), Huda lui Papară, Cheile Poenii cu peretele de stâncă „Rachişul”.
3.Evenimente culturale anuale:Sărbătoarea Primăverii (martie), Toamna Crizantemelor. Festivalul Vinului (aprilie), Ziua Rozelor (iunie), Festivalul Internaţional de Folclor şi Ziua oraşelor înfrăţite (iulie), Surâsul toamnei (septembrie), Toamna Crizantemelor. Festivalul Vinului (octombrie), Toamna Crizantemelor. Festivalul Vinului (decembrie).

ELIT

Email: stiri@ziarulunirea.ro
Tel: 0258.811.419

3 Comentarii

adrian 16 ianuarie 2012 at 6:39

Nu ati citit auzit inca declaratie lui Hunor de la UDMR? ”Clujul are toate sansele sa devina capitala culturala”.
Aiudul insa se va dezvolta dupa ce isi schimba actuala administratie. Obiectivele acelea puteau fi demult valorificate.

Ovidiu Romosan 16 ianuarie 2012 at 13:22

Avand in vedere ca nu am fost onorat cu nici un comentariu din partea autorului la postarea mea precedenta, cand a fost abordat Sebesul, reiau vechiul text al postarii mele anterioare. Cu atat mai mult, cu cit prima jumatate a articolului de azi al productivului autor se reiau chestiile hormonale de data trecuta. In caz ca in articol este vorba de publicitate partinica (de imagine), cred ca ar fi bine ca redactia ziarului “Unirea”- bine cotat pentru relativa sa echidistanta- sa ne ofere o precizare. In caz ca autorul este platit pentru contributia sa la redesteptarea constiintei noastre nationale, parca jumatate din drepturile de autor n-ar fi meritate. In cel de-al treilea caz (usor de deslusit), apreciez efortul comun al unora de a ne oferi studii de caz despre cum nu ar trebui sa se conceapa/dezvolte/implementeze un mare proiect si cum se poate demonetiza o idee nobila. In ce priveste partea a doua a articolului, primim din nou liste si nu strategii. Cum banuiesc ca listele sunt primite de la primarii/partide, din nou probleme de copyright, remunerare, credibilitate, etc… In rest, mi-ar place sa citesc si punctele de vedere ale altor “initiatori”, partide, lideri si mai ales ideea unei largi si adevarate conferinte publice. Nu uitati ca se vede clar ca strada (nu galeriile de la fotbal) are puncte de vedere pertinente. Poate chiar determinante.

“In locul unei propuneri de viziune, strategie si indemn la atitudine participativa se observa in prima parte a articolului o descarcare hormonala. In cea de-a doua parte, o enumerare a unor oportunitati de turism din Sebes.
Din nou, in loc sa se releve ce indicatori (outputuri culturale), ce grupuri tinta , ce strategii, impacturi, surse de finantare credibile si mediu institutional se preconizeaza, se observa o abordare sumativa si nu integrativa (“holistica”, pentru cunoscatori), punind turismul (important, desigur) inaintea culturii.
Ignorarea autoritatilor si institutiilor judetene si locale in baza dreptului la asa zisa initiativa nu va face decat sa priveze proiectul de cea mai importanta sursa de finantare, avand in vedere ca aceste organisme sunt eligibile pentru fondurile cele mai substantiale cu cofinantare de la UE.
Dupa cum spuneam intr-o postare anterioara, ar trebui consultat Dl. C. Chiriac, Directorul Teatrului National “Radu Stanca” din Sibiu (parca nu intamplator dramaturgul R. Stanca s-a nascut la Sebes), cel care a fost creierul proiectului Sibiu- Capitala Culturala Europeana Dansul cunoaste ca nimeni altul cerintele de elaborare a proiectului, a fost consultat de Istambul in acelasi sens si, daca nu ma insel, face parte din grupul de evaluatori ai UE pentru noi propuneri.
Sigur ca Sebesul, ca si capitala judetului, ca si Cugirul si ca si alte localitati merita sa beneficieze de o efervescenta culturala fara precedent, avand in vedere ca deteriorarea economica se datoreaza si unei decaderi culturale (si morale). Proiectul ar atrage fonduri, locuri de munca, comert, profit. Dar a incerca niste improvizatii, fara o diagnoza a situatiei si o previzionare agradului de succces al proiectului, riscam sa utilizam ineficient resursele si asa problematice, iar in final sa ne facem chiar un contraserviciu.
In judet si in Sebes sunt personalitati si institutii care ar putea aduce, desigur, un aport valoros. Pentru ca azi e vorba de Sebes as face referire la Calin Anghel si Muzeul Municipal “Ion Raica”, producatorii unei lucrari exceptionale, “Evolutia urbanistica a orasului Sebes”, lucrare oferita mie cu o exuberanta mindrie a apartenentei la comuniutatea locala si traditiile ei de catre Radu. In Alba Iulia as aprecia transportul local avand o calitate de varf in Romania. Si inca multe altele.
Dar un proiect cultural de o asemenea amploare presupune inca mult mai multe. E necesara evaluarea sanselor in competitia cu Timisoara si Iasi, orase cu implicari de durata in finantari europene (As cita participarea Iasului la Initiativa Civitas, care ii confera viziune, abilitati de management al unor proiect complexe, influenta in mediile de lobby si decizionale internationale etc, etc.). E necesara evaluarea fezabilitatii investitiilor infrastructurale in general si a celor culturale in special si sustenabilitatea lor dupa incheierea anului evenimentului. E necesara contactarea imediata a unei firme de branding care sa gaseasca avantajul comparativ local (reamintesc succesul ideii de multiculturalitate de la Sibiu). Si, mai ales, stabilirea prin consens si nu prin articole polemice a unitatii de elaborare si implementare a proiectului.
Daca in baza datelor (relativ nesigure) ale INS incercam sa facem o comparatie pentru 2010 cu Sibiul, vom vedea ca in Jud. Alba numarul de vizitatori ai muzeelor si colectiilor publice a fost de 122.798 fata de 807.286 in Jud. Sibiu, iar numarul de spectatori la spectacole si concerte in institutii specializate a fost de 13.466 fata de 225.475. Sau daca pe baza datelor dintr-un studiu FNTM studiem cererea turistică în în segmentul hotelurilor, pensiunilor vilelor si cabanelor vom vedea o cifra de 47.838 persoane in Jud. Alba fata de 228.195 in Jud. Sibiu in 2010.
De la astfel de cifre trebuie sa pornim pentru a vedea sansele si posibilitatile de ajungere la cifre comparabile, care sa asigure competitivitate pentru castigarea proiectului.
Pina una alta, daca nu exista, nu ar strica elaborarea unui master-plan cultural-turistic al judetului (as cum sunt master-planurile de transport sau de energie) si focalizarea pe proiecte si masuri concrete in acest master-plan, care ar asigura o idee clara privind viziunea, obiectivele, bugetul/sursele de finantare, calendarul activitatilor investitionale si programul evenimentelor, strategiile, impacturile, si managementul institutional. Nu neaparat pentru un proiect grandios, ci pentru mai multe proiecte de mai mica amploare, integrate si cu efecte credibile. Evident ca ele ar putea fi inglobate la momentul favorabil intr-unul grandios.
Totusi, a-ti pune idei iesite din comun de ambitioase in ideea ca tot vei obtine ceva, este ca si cind un cetatean obisnuit care alearga curent suta de metri in 16 sec., si-ar propune ca dupa o perioada de antrenament (antrenat de patronul unei fabrici sau de un prieten de pahar) sa o alerge in 9 sec. si 8 zecimi, pentru ca va fi stimulat sa obtina macar 15 sec. si 3 zecimi). Insa va fi refuzat. La Olimpiada.”

un om simplu 16 ianuarie 2012 at 20:15

Acest playboy plin de prosciutto crudo si mozzarella,nu de alta dar ca sa sclipeasca in poze,plateste la alti…tantalai sa fie publicate tot felul de aberatii,dar astea nu conteaza ca subiect.Atata timp cat poza e mare,frumoasa si lizibila nu mai
conteaza altceva.Lumea care citeste acest ziar trebuie sa vada cum arata un bufon ratacit pe meleagurile noastre.Cetatean roman prin naturalizare,tot bufon ramane atat timp cat nu ai ce alege de pe urma lui sau a celorlati visatori de Capitala Cultural Europeana 2020.Ajutati copiii bolnavi,pentru ca ei sunt nevinovati,aceste lucruri vor fi
apreciate mai mult ca finantarile pentru partid.Banii va iau ochii si puterea va ia mintile.Nu mai printati in ziare aberatii …potentiale economice si deveniti din visatori ce sunteti acum,oameni cu picioarele pe pamant.Niciodata nu e prea tarziu si cum spunea cineva…mai bine sa recunosti ca ai gresit si sa ai caracter decat sa admiti ca esti unul care nu greseste si sa o tii tot asa…in aberatii printate in ziar cu poze de playboy care nu fac altceva decat sa il arate pe cel care nu stie ce vorbeste,caci altul printeaza pentru el.

Comentariile sunt oprite