Sfinţirea monumentului închinat preotului greco-catolic Basiliu Raţiu de Noşlac
Duminică, 12 decembrie, la împlinirea a 140 de ani de la trecerea la cele veşnice, va fi comemorat la Blaj canonicul, prepozitul capitular, Basiliu Raţiu de Noşlac (1783-1870), preot, teolog, dascăl respectat, patriot paşoptist, ctitor al bisericii familiei Raţiu din Turda Veche, semnatar al Pronunciamentului de la Blaj şi fondator al primei şcoli româneşti din Turda.
Vasile Raţiu s-a născut la Turda, în 25 decembrie 1783, a studiat la Turda, Aiud, Cluj şi Blaj, apoi a continuat studiile teologice la universitatea din Viena. În anul 1810 a fost hirotonit preot greco-catolic, cu numele Basiliu, iar în anul 1811 a obţinut titlul de doctor în teologie şi filozofie. A fost mai întâi profesor la Blaj, preot paroh la Ocna Mureş şi protopop greco-catolic de Turda. În anul 1824 a devenit profesor şi apoi rector la Seminarul Diecezan din Blaj, fiind cel de-al 12-lea canonic şi apoi prepozit capitular mitropolitan de Alba Iulia şi Făgăraş până la sfârşitul vieţii. Basiliu Raţiu a fost implicat în organizarea Revoluţiei de la 1848 din Transilvania şi a făcut parte dintre organizatorii Adunării Naţionale de pe Câmpia Libertăţii, din 3-5 Mai 1848. A participat la conferinţa pregătitoare din 2 Mai de la Blaj, alături de ceilalţi conducători revoluţionari paşoptişti ardeleni, moldoveni şi cei din Ţara Românească. Basiliu Raţiu a fost ales să facă parte din delegaţia ce urma să prezinte împăratului hotărârile Adunării, conştient fiind de importanţa acestei mişcări pentru libertatea poporului român.
Intelectual şi teolog cu har, a publicat în anul 1854 lucrările „Istoria besericească” şi „Dreptul canonic”. A fost propus să fie ales episcop al Bisericii Române Unite în anul 1853, ales fiind Alexandru Şterca Şuluţiu, primul mitropolit al BRU. Din anul 1855 a devenit prepozit al capitlului mitropolitan. La 85 de ani, alături de ceilalţi semnatari ai Pronunciamentului de la Blaj din 1868, a fost acuzat de crimă, trimis în judecată şi ameninţat cu exilul, însă el a afirmat în repetate rânduri: „În Pronunciament nu este decât adevărul. Lege-mă într-o sută de pente, bucuros mor pentru dânsul în temniţă”. A murit în 12 decembrie 1870 şi se odihneşte alături de alte mari personalităţi ale neamului nostru în Cimitirul Bisericuţei Grecilor din Blaj.
Programul este următorul: ora 10.00 – Sfânta Liturghie la Catedrala Mitropolitană „Sfânta Treime”, 11.30 – slujba parastasului pentru canonicul Basiliu Raţiu, 12.00 – sfinţirea mormântului şi a monumentului în Cimitirul Bisericuţei Grecilor, 12.30 – dezvelirea şi sfinţirea plăcii memoriale la Institutul de Teologie Greco – Catolică „Buna Vestire”. Robert GHERGU
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI

Știri recente din categoria Curier Județean
Obiceiuri, tradiţii şi superstiţii de Dragobete, sărbătoarea iubirii la români. „Dragobetele sărută fetele”.
Obiceiuri şi tradiţii străvechi de Dragobete. Superstiţii şi credinţe populare de Dragobete. Pe 24 februarie se celebrează Dragobetele, sărbătoarea iubirii la români Ziua lui Dragobete, zeul tinereţii, al veseliei şi al iubirii are origini străvechi. Dragobete este un personaj preluat de la vechii daci şi transformat ulterior într-un protector al tinerilor şi patron al iubirii. […]