Rămâi conectat

Ştirea zilei

SFINŢII ÎMPĂRAŢI CONSTANTIN ŞI ELENA

Redactia Ziarului Unirea

Publicat

în

Orice lucru de pe pământ, fie bun fie rău, are un început şi are sau va avea un sfârşit. Şi viaţa omului este circumscrisă în perimetrul celor două dimensiuni temporale: începutul şi sfârşitul. Dar nu numai viaţa omului, ci chiar lumea creată de Dumnezeu a avut un început şi va avea un sfârşit. La rândul său, Legea Veche, care şi-a avut începutul pe Muntele Sinai – unde Dumnezeu i-a dat lui Moise cele zece porunci (Decalogul) – a luat sfârşit odată cu venirea Mântuitorului, Cel ce a pus bazele noii Legi, cea a iubirii. Prigoanele sau persecuţiile împotriva noii învăţături promovată de Iisus au început în chip mai moderat odată cu ieşirea la propovăduire a Mântuitorului, iar în mod oficial şi foarte violent pe vremea domniei lui Nero (54-68). Perioada cea mai cumplită a avut loc în timpul domniei lui Diocleţian (284-305) şi a luat sfârşit odată cu suirea pe tronul imperiului roman de Răsărit a lui Constantin cel Mare (306-337).
Până la anul 313, când împăratul Constantin dă Edictul de la Milano, prin care creştinismul era pus pe picior de egalitate cu celelalte religii din imperiu, creştinii improvizau anumite bisericuţe în pământ numite catacombe. Se întâmpla de multe ori ca aceste bisericuţe să fie descoperite de către persecutori – spune un teolog contemporan (V.Gordon) – care „astupau gurile de intrare cu nisip, creştinii murind asfixiaţi”, iar dacă bisericile se aflau la suprafaţă, creştinii erau „arşi de vii prin incendierea bisericuţelor în care participau la Sfânta Liturghie”. Alteori – spune acelaşi autor, creştinii „erau unşi cu smoală, puşi pe stâlpi şi li se dădea foc, arzând ca nişte torţe spre a lumina calea pe unde aveau să treacă puternicii zilei” sau „erau îmbrăcaţi în bătaie de joc cu piei de oaie şi azvârliţi în arene, unde li se dădea drumul fiarelor spre a-i sfâşia”. Personajul providenţial, care a pus capăt acestor monstruozităţi a fost împăratul Constantin cel Mare, despre care părintele Slevoacă scria: „De s-a arătat vreodată în chip vădit mâna lui Dumnezeu în istoria Bisericii Sale, apoi aceasta a fost în zilele lui Constantin cel Mare”.
Este bine cunoscută revelaţia avută de marele împărat, în urma căreia – asemenea lui Saul (devenit Pavel) pe drumul Damascului – Constantin s-a dezis de reminiscenţele trecutului păgân, consacrându-şi toată energia slujirii Mântuitorului Hristos şi Bisericii Sale. Pentru actul său temerar, prin care a dat libertate creştinilor, scoţându-i din catacombe la lumină, Constantin cel mare a fost comparat cu proorocul Moise, care cu ajutorul lui Dumnezeu a scos poporul ales din robia egipteană, trecându-l prin Marea Roşie în pustiul Sinai şi conducându-l spre Pământul Făgăduinţei sau Tara Canaanului.
Aceste realizări ale împăratului au fost posibile şi datorită faptului că a avut-o alături pe mama sa Elena, care i-a influenţat decisiv educaţia şi credinţa. După cum Emilia, Nona şi Antuza, mamele celor trei Sfinţi Ierarhi Vasile, Grigorie şi Ioan, prin stăruinţă şi răbdare au făcut din fiii lor cei mai reprezentativi luminători ai veacului IV, la fel şi Sfânta Elena a reuşit să facă din fiul ei piatra de hotar ce delimitează creştinismul de un păgânism feroce şi intolerant, pe altarul căruia au fost sacrificaţi mii şi mii de adepţi ai Bisericii lui Hristos.
Pe lângă faptul că au apărat noua religie de orice agresiune păgână, cei doi împăraţi au înzestrat şi împodobit marea grădină a Bisericii cu nenumărate locaşuri de cult, atât în Ierusalim şi în toată Ţara Sfântă, precum şi în Constantinopol şi în tot Orientul Creştin.
Vocaţia de ctitori a Sfinţilor Constantin şi Elena a fost o irezistibilă pildă de urmat pentru mulţi domnitori români de mai târziu (Alexandru cel Bun, Stefan Cel Mare, Vasile Lupu, Neagoe şi Matei Basarab, Constantin Brâncoveanu etc.), care, pe lângă că au împânzit Ţările Române cu Biserici şi Mânăstiri, au suportat şi nevoile materiale ale aşezămintelor creştine de la Athos şi din Orientul creştin aflat sub turci.
Preot dr. Petru PINCA, Blaj


Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI



Publicitate

Știri recente din categoria Ştirea zilei

Ştirea zilei

FOTO | Mark Hancheș, mândria Școlii Gimnaziale Ciugud: A luat 10 la matematică, la Evaluarea Națională 2024 și vrea să studieze matematică-informatică la HCC

Ziarul Unirea

Publicat

în

Mark Hancheș, mândria Școlii Gimnaziale Ciugud: A luat 10 la matematică, la Evaluarea Națională 2024 și vrea să studieze matematică-informatică la HCC Mark Hancheș este mândria Școlii Gimnaziale Ciugud. Tânărul a luat 10 la matematică la Evaluarea Națională 2024 și vrea să studieze mai departe matematică-informatică la HCC. Citește și: FOTO | Țupu Miruna și […]

Citește mai mult

Secțiune ȘTIRI RECENTE CATEGORII

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Politică Administrație

Opinii Comentarii

Secțiune Articole Similare

Articole Similare

Copyright © 2004 - 2024 Ziarul Unirea