SEMNE ALE IEŞIRII DIN RECESIUNE

Ceea ce preocupă astăzi cetăţeanul, în cea mai mare măsură, este creşterea necontrolată a preţurilor, îndeosebi la alimente şi energie. Iar această nelinişte se păstrează chiar dacă economia dă semne clare de revenire începând chiar cu prima lună a acestui an. Deficitul de cont curent (gradul de îndatorare al ţării în urma operaţiunilor comerciale curente) a ajuns în ianuarie la un minim istoric, coborând până la 15 milioane euro în timp ce investiţiile străine au crescut de opt ori (până la 240 milioane de euro) faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut. Pentru prima dată în ultimii zece ani România a avut o balanţă comercială pozitivă: importurile au fost de numai 3,3 miliarde euro faţă de exporturi de 3,4 miliarde euro (o creştere cu 52%). Însăşi faptul că în ultima perioadă leul s-a întărit continuu dovedeşte că nu există presiuni de depreciere, deci creşterea economică are loc pe baze sănătoase. Cifrele statistice demonstrează indubitabil că politica economică a Guvernului Boc – inclusiv programul de austeritate impus pentru ieşirea din recesiune – este corectă. Şi totuşi preţurile cresc în continuare fără ca guvernul să poată interveni administrativ într-o piaţă prin excelenţă concurenţială.
Ceea ce poate face totuşi guvernul pentru acoperirea necesarului de produse alimentare este să susţină agricultura. Randamentele din Uniunea Europeană sunt duble faţă de cele din România pentru că producătorii europeni folosesc sisteme de irigaţii şi de fertilizare. Fără investiţii masive agricultura locală nu va ajunge performantă. De aceea Emil Boc a decis în aceste zile să scoată de sub tutela Ministerului  de Finanţe direcţia pentru atragerea fondurilor structurale europene şi să o treacă în subordinea nemijlocită a primului ministru. Principala piedică însă în creşterea producţiei agricole rămâne fărâmiţarea excesivă a proprietăţii. Românii consumă anual, de exemplu, circa 3 milioane tone cartofi iar preţul acestuia s-a scumpit cu 50% într-un an. De ce? Pentru că ţara noastră nu are producători industriali de cartofi iar nevoia de consum nu poate fi satisfăcută de micile gospodării ţărăneşti patriarhale. Preţurile au fost ţinute jos în ultimii ani de importurile masive din Polonia şi Germania. În aceste state se obţin cu costuri scăzute recolte de 20-40 tone la hectar faţă de România unde se recoltează între 12-15 tone la hectar. Dar, gospodinele ştiu, calitatea cartofului importat este net inferioară celui autohton. Actuala coaliţie este încredinţată că programul de investiţii iniţiat coroborat cu  unele măsuri legislative vor avea un efect pozitiv încă din toamna acestui an.
Un alt preţ în ascensiune necontrolată este cel al carburanţilor. Maniera în care marile trusturi internaţionale cărora România le-a cedat  la preţuri discutabile infrastructura petrolieră, ţin cu dinţii de marjele lor de profit chiar în condiţii de criză, este condamnabilă. Din păcate capitalul nu are reguli etice după cum nu are patrie. Nu sunt adeptul scuzei cu vinovăţia guvernelor anterioare dar mi se pare o ipocrizie fără seamăn să constat cum PNL şi PSD acuză pe toate canalele mogulilor actualul guvern pentru înrăutăţirea situaţiei economice a ţării când guvernarea lor este aceea care a dat pe nimic avuţia ţării. Şi a limitat considerabil mijloacele prin care actuala coaliţie ar fi putut controla preţurile la carburanţi şi nu numai. Exemple? Presa vremii arăta cum Teodor Atanasiu, fost preşedinte al AVAS în timpul guvernării Tăriceanu, a scos de sub monitorizarea post-privatizare Rompetrol Rafinare în februarie 2007, permiţând astfel ca în august Dinu Patriciu să vândă grupul Rompetrol fără restricţii. Un alt liberal, Varujan Vosganian, fost ministru de finanţe în Guvernul Tăriceanu, a permis transferul datoriilor de 571 mil. euro ale Petromidia faţă de stat de la prietenul Dinu Patriciu la grupul kazah KazMunayGaz, prin vânzarea pachetului majoritar de acţiuni al Grupului Rompetrol. În sfârşit pesedistul Mihai Tănăsescu, fost ministru de finanţe în Guvernul Năstase a semnat Ordonanţa 118 din octombrie 2003 prin care datoriile Petromidia au fost transformate în obligaţiuni. Ordonanţa nu a specificat ce se întâmplă cu schimbarea acţionarului majoritar şi azi statul nu-şi mai poate recupera decât cu scandal cele 571  milioane de euro, care i se cuvin pentru Petromidia.
Datele statistice confirmă, fapt subliniat şi de forurile financiare internaţionale, că situaţia economică a României se îmbunătăţeşte vizibil de la o lună la alta. Chiar dacă efectele se vor vedea abia în câteva luni în buzunarul cetăţeanului, românii au dreptul să fie optimişti că lucrurile se îndreaptă spre bine. Încă de pe acum sunt semne clare că, după centralizarea datelor pe primul trimestru din 2011, ţara va fi declarată ieşită din recesiune.
Alexandru PEREŞ
Senator PD-L Alba

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---