Rămâi conectat

Actualitate

Se anunță o IARNĂ geroasă: Românii ar putea rămâne fără gaze. Care este cauza

Publicat

în

Se anunță o IARNĂ geroasă: Românii ar putea rămâne fără gaze

Românii ar putea îngheța în case, la iarnă, pentru că nu vor fi suficiente gaze pentru a alimenta toți consumatorii. Până acum, Transgaz nu a semnat contractul pentru a cumpăra gaze rusești din Ucraina.

România și Bulgaria sunt cele mai vulnerabile țări europene în ceea ce privește securitatea energetică pe timpul iernii. Este concluzia unui raport venit de la Asociația europeană a operatorilor de sisteme de gaze.

Principalul motiv este că România, și mai exact Transgaz, care este transportatorul național de gaze, nu și-a asigurat până acum importul de gaze rusești prin Ucraina. Discuția este puțin mai complicată deoarece, pentru a face asta, este nevoie ca Rusia și Ucraina să bată palma pe un nou acord de tranzit înainte de finalul anului 2019.

Electrica Furnizare Discount

Însă, este foarte probabil ca negocierile să nu se finalizeze la timp din cauza tensiunilor dintre cele două țări. De altfel, chiar și Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie a atras atenția în această vară, într-un document retras mai apoi de pe site, că la iarnă e posibil să nu poată fi alimentaţi toţi consumatorii de gaze din România, având în vedere că există „suspiciuni rezonabile” ca fluxul de gaze din import prin Ucraina să fie redus. Soluția ar fi să cumpărăm din altă parte. Numai că importurile din Ungaria sunt aproape de capacitate maximă, în condițiile în care doar în primele șase luni ale acestui an importurile au crescut cu peste 50 la sută.

Am ajuns astfel să cumpărăm din exterior 20 la sută din necesarul de consum după introducerea Ordonanței de Urgență 114, care i-a determinat pe producători să-și reducă producția pentru a nu înregistra pierderi.

Mai sunt și stocurile de gaze din depozitele subterane. Acestea sunt acum pline în proporție de 80 la sută, însă rezervele sunt la limită.

România a fost de două ori foarte aproape de un blackout de energie

S-a întâmplat la începutul anului 2019 atunci când Unitatea 1 de la centrala nucleară de la Cernavodă s-a oprit la începutul acestui an şi încă o dată în luna septembrie. Frank Neel, membru în conducerea OMV Petrom a declarat că aceste două situaţii au apărut din cauza lipsei investiţiilor în centrale dar şi pentru că nu există posibilitatea de încheiere a unor contracte pe termen lung.

Cei de la Nuclearelectrica au anunţat totuşi că Unitatea 1 de la Cernavodă a fost oprită pentru efectuarea unor lucrări de reparaţii.

Expert în energie: Ne-am vulnerabilizat singuri prin OUG 114

Otilia Nuţu, expert în energie, a declarat la Digi24, că OUG 114 a crescut nevoia de import şi a scăzut producţia internă: „Ne-am vulnerabilizat singuri”.

Fluxul de import e necesar pentru a menţine presiunea în sistem, toate ţările şi-au crescut stocurile de gaze, dar s-ar putea să acorde prioritate prorpiilor consumatori.

Ar trebui să eliminăm constrângerile din legislaţia internă, problema nu va fi doar acum”, a adăugat Nuţu.

ANRE: Importurile de gaze ale României în luna august, de 3,5 ori mai mari decât anul trecut

Importurile de gaze ale ţării în luna august 2019 s-au ridicat la 2.229.828 MWh, de 3,5 ori mai mult decât în aceeaşi lună a anului trecut, potrivit datelor publicate de Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie (ANRE) şi analizate de Agerpres.

În august 2018, importurile erau de doar 625.339 MWh.

ANRE publică şi preţurile de import, care au avut o medie de 81,79 lei pe MWh. Comparativ, preţul gazelor de producţie internă a fost în luna august cu 35% mai mare, adică 110 lei pe MWh, după cum arată datele Bursei Române de Mărfuri.

Până în acest an, preţul gazelor româneşti era mult mai mic decât al celor de import, însă situaţia s-a inversat ca urmare a OUG 114/2018, aprobată în decembrie 2018. Actul normativ a dispus plafonarea la 68 de lei/MWh a gazelor de producţie internă timp de trei ani, deşi piaţa fusese complet liberalizată încă din 2017.

Ulterior, actul normativ a fost modificat de OUG 19/2019, rămânând plafonate doar preţul gazelor româneşti pentru populaţie şi termocentrale, începând cu 1 mai 2019.

Acest lucru a dus la scumpirea gazelor tranzacţionate pe bursă, destinate consumatorilor industriali, care au început să importe mai multe gaze decât în mod obişnuit. Atât OUG 114/2018, cât şi OUG 19/2019 sunt în prezent dezbătute în Parlament.

sursa: digi24.ro

Publicitate

Actualitate

Număr RECORD de concedii medicale în 2021: Ce sumă uriașă are statul român de plată

Publicat

în

Număr RECORD de concedii medicale în 2021: Ce sumă uriașă are statul român de plată

Concediile medicale acordate bolnavilor în 2021, multe dintre ele cauzate de pandemia de coronavirus, costă statul român un miliard de euro.

Creșterea este uriașă față de anul precedent, cu aproximativ 40 de procente. Astfel, bugetul alocat concediilor medicale de Casa Națională de Asigurări de Sănătate a crescut de la 3,6 miliarde de lei în 2020, la aproape 5 miliarde de lei în 2021. Această sumă ar fi fost mai mult decât suficientă pentru construirea unui spital sau pentru o autostradă peste munți.

România a pierdut în 2020, primul an al pandemiei de coronavirus, aproximativ 30 de milioane de lei lunar pentru concediile medicale acordate bolnavilor de COVID 19 sau celor aflați în carantină. Adică în jur de 44.000 de certificate eliberate, în medie, pe lună.

Electrica Furnizare Discount

Anul trecut, însă, suma pe care Casa Națională de Asigurări de Sănătate trebuie să o plătească acestora pentru concediile medicale s-a dublat, ajungând la aproximativ 60 de milioane de lei lunar. Datele obținute de Digi24 arată că numărul celor care și-au luat concediu medical a crescut vertiginos de la val la val.

Dacă la debutul pandemiei, în perioada martie-aprilie 2020 au fost acordate 48.552 de certificate de concediu medical, în valul 4 au fost eliberate aproximativ 188.000, adică o creștere de 287%.

În total, bugetul alocat concediilor medicale de Casa Națională de Asigurări de Sănătate a crescut de la aproape 3,4 miliarde de lei în 2019, primul an de dinainte de pandemie, la aproape 5 miliarde de lei în 2021, suma pe care statul trebuie să o plătească tuturor pacienților care au nevoie de zile libere, indiferent de boală.

Cele cinci miliarde de lei reprezintă cam 10% din bugetul total al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate pe un an întreg. Statul va continua să piardă sume importante și anul acesta, având în vedere că deja s-a ajuns la 16.000 de infectări pe zi. Dacă acest număr crește, există riscul ca unele firme să își oprească activitatea din lipsă de personal, ceea ce va genera costuri noi pentru economie.

Sursa: digi24.ro

Citește mai mult

Actualitate

SRI, în căutare de hackeri: Ce salariu are un ofiţer debutant la Cyberint și ce CONDIȚIE de bază trebuie să îndeplinească

Publicat

în

SRI, în căutare de hackeri: Ce salariu are un ofiţer debutant la Cyberint și ce CONDIȚIE de bază trebuie să îndeplinească

Anton Rog, șeful Centrului Național Cyberint și general de brigadă, a discutat, în cadrul unui podcast difuzat pe canalul SRI, faptul că Serviciul a angajat chiar și hackeri, încă de pe băncile facultății.

Citește și: Posturi în învățământ 2022. Angajări MASIVE în EDUCATIE, aprobate de Guvern

Citește și: ADMITERE la școli MAI 2022: La Poliție, pompieri și jandarmi, aproape 3000 de locuri suplimentare. PROBELE concursului

„Avem mai multe metode, da, avem un treasure hunt pe care îl avem ascuns prin nişte site-uri de-ale noastre, şi cei care îl găsesc şi trec de anumite etape, ajung la un număr de telefon, sună şi intrăm într-un dialog”, a explicat Rog, care a adăugat că „un ofiţer debutant la Cyberint câştigă între 5.000 şi 6.000 lei”.

Electrica Furnizare Discount

„Legea ne spune că avem voie să recrutăm hackeri. Pe unii, dacă reuşim să-i angajăm bine, dacă nu, lucrăm altfel cu ei, apropiat, pentru a proteja România. Îi considerăm „white hat”, adică hackeri buni. Cum i-am găsit? Media de vârstă la Centrul Cyberint e stricată de mine, care am 47 de ani, şi asta le-am dus-o pe la 31 de ani sau aşa ceva, că, dacă n-aş fi eu, ar fi media de vârstă mai mică aşa, deci, până în 30 de ani la ofiţerii de execuţie, cum îi numim noi, cei care nu sunt şefi. Şi cum îi recrutăm? Îi recrutăm de pe băncile facultăţilor, îi recrutăm din mediul de hacking.

Citește și: Admitere la Academia de Politie 2022: Probe, înscrieri, cele mai frecvente întrebari

Da, avem mai multe metode, da, avem un treasure hunt pe care îl avem ascuns prin nişte site-uri de-ale noastre, şi cei care îl găsesc şi trec de anumite etape, ajung la un număr de telefon, sună şi intrăm într-un dialog. Aviz hackerilor, da. O singură problemă este la noi. Pentru a fi ofiţer în SRI trebuie să îndeplineşti mai multe condiţii, una este să termini o facultate, şi atunci cei care sunt.. mulţi hackeri nu termină o facultate, dar care sunt foarte buni şi recunoaştem lucrul acesta.

Un ofiţer debutant la Cyberint câştigă între 5.000 şi 6.000 lei. Nu e rău ca un prim job. Eu angajez mai mult din toate zonele”, a explicat Anton Rog, în podcastul TOP (ne) SECRET difuzat pe canalul de YouTube al SRI realizat de către purtătorul de cuvânt al instituţiei Ovidiu Marincea.

El a explicat să ce este Centrul Naţional Cyberint şi cu ce se ocupă.

„Centrul Naţional Cyberint, aşa cum e cunoscut el în afara Serviciului, este unitatea centrală din Serviciul Român de Informaţii care se ocupă cu securitatea cibernetică a infrastructurilor cu valenţe critice.

Citește și: Admitere școli MAI 2022: La Poliție, Jandarmerie și Pompieri, locurile se DUBLEAZĂ, în acest an

Noi trebuie să securizăm acele infrastructuri a căror afectare produce o disturbare a vieţii sociale, a vieţii economice, a pieţelor financiare. Spre exemplu, sistemul bancar, da, de care n-am fost tot timpul aşa apropiaţi, însă acum au înţeles că e mai bine să fie protejaţi şi de noi pe lângă măsurile pe care şi le iau, Guvernul României, ministerele, agenţiile, infrastructuri care transportă utilităţi, şi aşa mai departe, infrastructurile relevante, care au valenţe critice”, a precizat Anton Rog.

Acesta a vorbit şi despre un caz în anul 2020, la începutul pandemiei, o grupare de criminalitate cibernetică ce dorea să cripteze spitalele suport COVID.

„A fost o speţă, chiar la începutul pandemiei, în 2020, în martie – aprilie, în care o grupare de criminalitate cibernetică voia să cripteze spitalele suport COVID ca să-şi mărească faima în cadrul grupului ei de hackeri. Nici măcar nu voiau bani! Nu s-a întâmplat, şi, împreună cu organele de aplicare a legii, în speţă cu DIICOT, oamenii sunt după gratii, ca să mă exprim aşa, plastic. Da, au vrut. Ce se întâmplă dacă criptezi datele dintr-un spital? Se amână operaţii, nu se mai fac tratamente, trebuie reluate analize. Nu s-a ajuns la pierderi de vieţi omeneşti, dar s-a creat un disconfort. S-ar fi putut crea un disconfort major în zona pacienţilor”, a completat şeful Centrului Naţional Cyberint.

Citește și: ADMITERE la colegiile militare 2022: CALENDARUL probelor birourile de RECRUTARE. La Colegiul Militar Mihai Viteazul Alba Iulia, 120 de posturi sunt scoase la CONCURS

Anton Rog a adus în discuţie şi alte aspecte mai amuzante ale profesiei sale şi anume diverse întrebări pe care le primeşte de la oameni, cum ar fi „În câte minute poţi să-mi spargi telefonul?” sau „Poţi să mă împrieteneşti cu nu ştiu care pe Facebook?”, ori „Îmi bagi şi mie 2000 de like-uri pe Facebook?”.

Sursa: ziare.com

Citește mai mult

Actualitate

Posturi în învățământ 2022. Angajări MASIVE în EDUCATIE, aprobate de Guvern

Publicat

în

Posturi în învățământ 2022. Angajări MASIVE în EDUCATIE, aprobate de Guvern

În cursul zilei de miercuri, 19 ianuarie, Executivul a aprobat suplimentarea posturilor din Educaţie cu 1.175, fiind vorba mai ales de locuri destinate învăţământului preuniversitar de stat, a anunţat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru.

CITEȘTE ȘI: Admitere școli MAI 2022: La Poliție, Jandarmerie și Pompieri, locurile se DUBLEAZĂ, în acest an

Potrivit acestuia, hotărârea de Guvern aprobată modifică şi completează HG 369/2021 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei.

„În principal, aceste posturi suplimentare sunt destinate învăţământului preuniversitar de stat, inclusiv învăţământului special, Centrelor judeţene de resurse şi asistenţă educaţională, Centrului municipiului Bucureşti de resurse şi asistenţă educaţională, 1.100 de posturi alocate suplimentar pentru această direcţie”, a afirmat Cărbunaru.

Electrica Furnizare Discount

Citește și: Admitere la Academia de Politie 2022: Probe, înscrieri, cele mai frecvente întrebari

Potrivit acestuia, suplimentarea este impusă de faptul că, începând cu acest an şcolar, este necesară creşterea gradului de cuprindere a copiilor cu vârste între 3 – 5, 6 ani în învăţământul preşcolar şi a celor cu vârste de 6 – 18 ani în învăţământul obligatoriu.

„Şi este necesară îmbunătăţirea serviciilor de asistenţă psihopedagogică şi consiliere educaţională pentru un număr cât mai mare de elevi şi preşcolari din învăţământul preuniversitar”, a completat purtătorul de cuvânt al Guvernului.

Sursa: economica.net

Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare