Scrisoare unui necunoscut, proprietar în Blaj
Locuiesc de 51 de ani în oraşul Blaj şi am fost martor la cea mai tumultoasă dezvoltare urbanistică din istoria sa. În 1960 podul peste Târnavă era din lemn şi tremura când trecea un car încărcat. Podul peste calea ferată, de lângă liceu, era din lemn pe grinzi de oţel dar era un izvor de poezie pentru elevii ce-şi conduceau colegele, încât i-a rămas numele de „Podul Mincinoşilor”.
Astăzi Blajul este un orăşel ce străluceşte de curăţenie şi frumuseţe. Asfaltul şi analizarea au pătruns pe toate străduţele iar florile şi arbuştii ornamentali sunt şi pe trotuare în ghivece. Casele sunt îngrijite şi oamenii bine îmbrăcaţi, iar prin dezvoltarea sa economică şi culturală, Blajul şi-a câştigat titlul de „municipiu” fiind şi centru universitar.
Un singur lucru mai lasă de dorit: intrarea în oraş dinspre Crăciunelu de Jos se face prin nişte curbe frumos întreţinute şi lumiante electric, dar străbat un ţinut pustiu, lipsit de culturi agricole şi vegetaţie lemnoasă. Lucrul acesta mă întristează şi i-am spus d-lui primar, ec. Gh. Valentin Rotar, care mi-a spus că terenul este proprietate particulară şi nu-l poate planta cu pomi sau arbuşti ornamentali. N-am avut curajul să întreb cine este proprietarul, ca să nu creadă că vreau să mă amestec în treburile Primăriei eu, un bătrân amărât. Dar acum îmi pare rău, când mă gândesc la câte zădărnicii am văzut în cei 80 de ani ai mei şi să mă adresez distinsului proprietar cu următoarea formulă:
Stimată doamnă sau stimat domn, dacă eşti bărbat în puterea vârstei fac apel la bărbăţia şi la cultura domniei tale; dacă eşti o bătrână văduvă, te rog să faci un gest care ar putea să-ţi uşureze suferinţele cauzate de singurătate şi povara anilor; iar dacă eşti o femeie tânără, soţie şi mamă, fac apel la comoara de gingăşie şi iubire cu care te-a înzestrat Dumnezeu şi te rog să închei o înţelegere cu primăria Blaj, care te-ar putea ajuta ca acel loc să arate ca o grădină, ca o livadă. Schimbând înfăţişarea acestor locuri ai face o mare cinste oraşului Blaj şi instituţiilor sale, mai ales tineretului studios, care ar intra în viaţă cu amintirea unui Blaj frumos, la înfrumuseţarea căruia aţi contribuit din plin.
Indiferent cine e proprietarul, plantarea acelui teren cu nuc sau cu molid i-ar aduce un venit în plus, dar mai important este faptul că ar face cinste oraşului. În Blaj sunt o mulţime de oameni ce realizează importante venituri din munca lor dar în afară de asta, au mândria că au presărat un strop de poezie în viaţa blăjenilor, introducând „noul” şi „frumosul” în viaţa lor. Amintesc numai pe aceia de care ne lovim zilnic: Nelu Popa cu „Montana Popa” SRL, Dumitru Popa cu „Corina Com” SRL, apoi Florea, Gânţa, Olteanu, Victoria Muntean şi alţii şi am convingerea că distinsul proprietar ce deţine intrarea în municipiul Blaj nu poate să fie mai prejos decât aceştia.
Dorindu-vă sănătate şi fericire aş vrea să vedeţi în aceste rânduri o sinceră dovadă de stimă.
Ioan BIZĂU
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Cultură Educație
2 noiembrie: 240 de ani de la cea mai mare răscoală țărănească din Transilvania, condusă de Horea, Cloșca și Crișan
2 noiembrie: 240 de ani de la cea mai mare răscoală țărănească din Transilvania, condusă de Horea, Cloșca și Crișan Răscoala din 1784, numită și „Răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan”, a fost o importantă acțiune de revoltă a țărănimii iobage din Transilvania împotriva constrângerilor feudale la care era supusă. La ea au participat iobagi […]
FOTO | Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș, prezent la evenimentul de lansare a primei monede colorate din România, dedicate lui Lucian Blaga, la 130 de ani de la naștere
Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș, prezent la evenimentul de lansare a primei monede colorate din România, dedicate lui Lucian Blaga, la 130 de ani de la naștere Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș a fost invitat să participe luni, 27 octombrie 2025, la evenimentul organizat de Banca Națională a României, la Cluj-Napoca, cu prilejul lansării monedei […]
FOTO | La Aiud, prima expoziție de fotografie din Eritreea organizată în România: „O invitație de a descoperi farmecul unui oraș unic, Asmara”
La Aiud, prima expoziție de fotografie din Eritreea organizată în România: „O invitație de a descoperi farmecul unui oraș unic, Asmara” Expoziția „Asmara: Bijuteria ascunsă”, o premieră pentru România consemnată în județul Alba, a oferit vizitatorilor o privire asupra frumuseții, culorilor și ritmurilor capitalei Eritreei. Prin ochii unor fotografi talentați din Eritrea, Aiudul a devenit […]