Scările Sfinte pe care ar fi mers Iisus dezvăluite la Vatican, prima dată după 300 de ani
Toți cei care vor vizita Vaticanul de Paște vor avea parte de o experiență unică. Ei au ocazia să urce pe scările din marmură pe care se crede că însuși Mântuitorul Iisus Hristo ar fi urcat în drumul său spre a fi judecat de Ponțiu Pilat înainte de a fi răstignit pe cruce.
Este o emoție unică. Nu o poți asemăna cu nimic. Te oprești. Privești treptele. Nici nu concepi că pot fi urcate altfel, decât în genunchi. Îngenunchezi, își lipești fruntea de pardoseală și începi să te rogi. Te rogi pentru cei apropiați, te rogi pentru cei trecuți în neființă, te rogi pentru că ești acolo. Și urci prima treapta. Timpul se oprește. Nu-l mai simți. Când părăsești biserica, parcă ai fost plecat și te intorci la prezent.
La Vatican, timp de 2 luni se vor putea vedea și urca cele 28 de trepte pe care ar fi călcat Isus înaintea condamnării la moarte.
Scările Sfinte au fost acoperite cu scânduri vreme de 300 de ani până acum. Pentru următoarele două luni, ele vor fi expuse cu ocazia lucrărilor de restaurare. În locurile unde ar fi curs sângele lui Iisus se află acum niște cruci. Oamenii pot să se aplece să sărute cele trei cruci în timp ce le urcă. „Evanghelia lui Ioan amintește că Iisus s-a urcat pe aceste scări de mai multe ori”, a explicat rectorul Scărilor Sfinte, Francesco Guerra.
Nu există documente scrise, dar se spune că mama Împăratului Constantin, Elena, care obișnuia să colecționeze artefacte ale lui Iisus în secolul 4, a cumpărat scările din Ierusalim. „Știm cu siguranță că Sfânta Elena a transportat cuiele folosite pentru a-l răstigni pe Iisus și o porțiune din crucea lui, către o biserică din preajmă”.
Mai mult, lucrările de restaurare au dezvăluit că în marmura scărilor există semne de uzură de la genunchii și tălpile pelegrinilor care au urcat scările în trecut. „Până acum câteva zile, nu era posibil să vezi asta pentru că scările erau acoperite de 300 de ani cu scânduri de nuc”, a zis Guerra.
Un soldat din Statele Unite ale Americii, Frank Scherra, a urcat scările alături de cei șase copii ai săi și a spus că experiența a fost una neprețuită. „Mi-a dat timp să reflectez și să mă gândesc la oamenii care au avut un impact asupra credinței mele și a familiei mele”, a povestit bărbatul. „[Am reflectat și asupra] celor care știu că sunt în Rai sau care încearcă să ajungă acolo. A fost o șansă să mă rog pentru ei”.
Dedesubtul carcasei din lemn, restauratorii au găsit fotografii, monede, mătănii şi bileţele scrise de mână cu rugăciuni, lăsate de-a lungul anilor.
“După ce am dezvelit prima treaptă şi am găsit prima cruciuliţă, a fost clar pentru toată lumea că ceea ce vom găsi dedesubt nu se poate limita doar la competenţa câtorva experţi”, a spus Paolo Violini, specialist restaurator la Muzeele Vaticanului.
Sursa: playtech.ro
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI

Știri recente din categoria Opinii - Comentarii
Ce nu ai voie să faci în zilele cu cruce neagră în calendarul ortodox: Tradiții și superstiții pe care credincioșii trebuie să le respecte
Ce nu ai voie să faci în zilele cu cruce neagră în calendarul ortodox: Reguli, tradiții și superstiții pe care credincioșii trebuie să le respecte În calendarul ortodox, sărbătorile marcate cu cruce neagră sunt zile sfinte de mare evlavie, dedicate adesea unor sfinți importanți care ne călăuzesc prin exemplul lor de credință și viață virtuoasă. […]
Sfânta Sofia, cea plină de înțelepciune, ocrotitoarea mamelor și fiicelor, pomenită pe 17 septembrie. Sfanta Mucenita Sofia si fiicele sale, Pistis, Elpis si Agapis sunt praznuite pe 17 septembrie. Au vietuit in Italia si au patimit in timpul domniei lui Adrian (117-138). Sofia, nume grecesc, inseamna intelepciune. Ea a avut trei fiice pe care si […]
16 septembrie – Leul este instituit ca monedă a țării. Istoria monedei naționale
Ziua monedei naționale • Istoria leului ca monedă națională Istoria leului românesc începe cu secolul al XVII-lea când în Principatele dunărene se foloseau ca monedă taleri olandezi, löwenthaler, care aveau gravat pe ei un leu rampant, locuitorii denumindu-l generic “leu”. Această monedă a fost folosită în Țările Române până în a doua jumătate a secolului […]