Satele Bârsana, Arți și Pleși, de la Șugag, „arate” de o turmă de peste 50 de mistreți, de mai mult de o săptămână
În satele comunei Șugag – Bârsana, Arți, Pleși, situate pe culmile munților, la peste 1000 de metri altitudine, turmele de mistreți își fac de cap, de ceva timp, în culturile oamenilor, fie că sunt plantații de cartofi sau doar lucernă pentru iarnă, la animale. În această perioadă, turmele de animale domestice sunt în drum spre pășunile alpine – la Ivăniș și Păltiniș, acum păscând iarba din al doilea hotar, ”dinsus de gard”, cum se spune prin zonă.
Iarba/lucerna de pe lângă gospodării este acum lăsată să crească, pentru a fi cosită, uscată și balotată. Apoi va fi depozitată în șuri pentru a asigura hrana de peste iarnă la animale. Problema este că, acum, pășunile pentru îngrijirea cărora cei din Șugag primesc subvenții de la APIA, au fost răscolite serios de colții mistreților, în căutarea unor viermi, extrem de apreciați de porcii sălbatici însă care viețuiesc la aproape 20 de centimetri în adâncul pământului. Așa că, după mai bine de o săptămână de când o turmă de mistreți, de vreo 50 de capete, s-a pripășit în zonă, fânețele arată ca după un bombardament.
Primarul comunei Șugag, Constantin Jinar, a declarat pentru ziarul Unirea: ”A fost în zonă o comisie de la Direcția Agricolă Alba, de la ITRSV Cluj, pentru constatarea pagubelor. Sunt mai multe hectare afectate. Noi i-am chemat pentru constatarea pagubelor, pentru a avea justificări legale și în fața controlorilor în teren de la APIA. O fată ai căror părinți au gospodărie în zonă a numărat cam 51 de mistreți. Și azi noapte (26/27 mai) au mai râmat în zonă, în satul Arți, la Ilie Gheorghe.
Animalele domestice au fost duse în al doilea hotar, la păscut, iar aici, în jurul gospodăriei, unde au lăsat oamenii iarba să crească, pentru cosit, mistreții le fac pagube. Nu se mai sperie nici de câinii de pază. Caută viermișori, la 20 de centimetri sub stratul vegetal și, cum n-au belciuge puse ca la porcii domestici, râmă destul de adânc. Aici în zonă este fondul 54 de vânătoare Sibiu. Cred că au venit mistreții pe lângă gospodării pentru că cei de la fondul de vânătoare nu au hrănit mistreții, nu au întreținut hrănitorile, nu le aduc de mâncare”.
În baza cererilor depuse la Primăria Șugag de către persoanele păgubite, Comisia de constatare şi evaluare a pagubelor s-a deplasat la faţa locului în vederea stabilirii cuantumului despăgubirilor, precum şi a răspunderii civile pe baza obligaţiilor ce revin proprietarilor culturilor, respectiv gestionarului fondului cinegetic de pe raza comunei.
Ce condiții trebuie să îndeplinească un fermier pentru a primi despăgubiri în urma atacului animalelor sălbatice asupra culturilor sau animalelor sale
Conform deciziilor luate de factorii direct implicați în gestionarea acestui tip de situații, măsurile referitoare la pagubele produse de fauna de interes cinegetic culturilor agricole şi animalelor domestice, la depunerea cererii de către persoana păgubită/arendaş terenuri, la primăria pe raza căreia s-a produs paguba, reprezentantul primăriei împuternicit să facă parte din comisia de constatare şi evaluare a pagubelor va analiza împreună cu solicitantul îndeplinirea obligaţiilor care îi revin conform prevederilor HG 1679/2008, anexa 3. La articolul 1 anexa 3 din lege se precizează:
„Pentru prevenirea pagubelor ce pot fi cauzate de exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic, proprietarii culturilor agricole şi silvice au următoarele obligaţii:
a) să declare şi să înregistreze suprafeţele pe care sunt înfiinţate culturile agricole, potrivit legii;
b) să aibă elaborate amenajamente silvice în vigoare, potrivit legii;
c) să solicite în scris persoanei juridice care gestionează fauna de interes cinegetic întreprinderea de acţiuni pentru prevenirea pagubelor la culturile agricole şi/sau vegetaţiei forestiere, în perioadele în care acestea sunt frecventate pentru hrană de exemplare din speciile de faună de interes cinegetic;
d) să amplaseze în culturile agricole sau silvice expuse mijloace de îndepărtat exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic (fixe sau mişcătoare), fizice ori chimice, permise de lege, cu ajutorul cărora vor alunga sau vor împiedica pătrunderea exemplarelor din speciile de faună de interes cinegetic în interiorul culturilor.
La articolul 3 sunt prevăzute „Obligaţiile ce revin proprietarilor de animale domestice pentru prevenirea pagubelor ce pot fi cauzate de exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic:
a)să declare şi să înregistreze animalele domestice potrivit legii;
b) să asigure paza animalelor domestice aflate la păşunat sau la diferite munci;
c) să folosească pentru păşunatul animalelor domestice numai acele suprafeţe admise, potrivit legii, la păşunat,
d) să adăpostească, pe timp de noapte, animalele domestice numai în locuri împrejmuite şi păzite;
e) să deplaseze animalele domestice prin pădure spre locurile de păşunat şi adăpat, numai pe traseele stabilite în acest scop, de comun acord, cu persoana juridică ce gestionează fauna de interes cinegetic din perimetrul respectiv şi cu administratorul suprafeţei respective de fond forestier. ”
Comisia de evaluare a pagubelor produse de animalele sălbatice va verifica toate aspectele menționate mai sus și numai dacă au fost respectate toate cerințele păgubitul poate primi despăgubiri.
În cazul în care reprezentantul primăriei constată neîndeplinirea obligaţiilor prevăzute mai sus menţionate, primăria nu va convoca comisia de constatare şi evaluare a pagubelor. În această situaţie paguba va fi suportată de către persoana păgubită /arendaş.
În cazul în care reprezentantul primăriei consideră că sunt îndeplinite, de către persoana păgubită, toate obligaţiile prevăzute în anexa 3 la HG 1679/2008, va solicita acestuia depunerea tuturor documentelor necesare încheierii procesului verbal la primărie, până la data întrunirii comisiei. Neprezentarea documentelor la data întrunirii comisiei, va atrage după sine nefinalizarea dosarului de pagubă, caz în care, din nou, paguba va fi suportată de către persoana păgubită/arendaş.
Nicoleta IDITA – TOMUȚA
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Ştirea zilei
Program 1 Decembrie 2024, Ziua Națională la Alba Iulia: Paradă militară, focuri de artificii și concerte
Program de 1 Decembrie 2024, Ziua Națională la Alba Iulia: Paradă militară, focuri de artificii și concerte Programul de Ziua Națională a României – 1 Decembrie 2024, la Alba Iulia, a fost actualizat și cuprinde parada militară, concert Andra și F-Charm, spectacol de muzică populară, focuri de artificii și multe altele. Citește și: Parada militară […]
Secțiune Articole Similare
-
Sportacum 4 zile
CIL Blaj – Metalurgistul Cugir 2-2 (0-0) | Ultimul derby „de Alba” al anului, nedecis
-
Opinii - Comentariiacum 5 zile
23 noiembrie 1940: România a semnat aderarea la Pactul Tripartit, alături de Germania, Italia și Japonia. Ce se urmărea prin acest act
-
Opinii - Comentariiacum 2 zile
26 noiembrie: Masacrul de la închisoarea Jilava. Una din cele mai odioase crime din istoria României
-
Opinii - Comentariiacum 16 ore
27 noiembrie: S-a născut prozatorul Liviu Rebreanu, considerat de criticul George Călinescu drept „creator al romanului românesc modern”
-
Ştirea zileiacum 2 ore
Program 1 Decembrie 2024, Ziua Națională la Alba Iulia: Paradă militară, focuri de artificii și concerte
-
Politică Administrațieacum 5 zile
Mihnea Costachi (CSM Unirea Alba Iulia) dublu campion naţional de seniori la șah, într-o singură zi!