Rămâi conectat

Actualitate

Șase din zece români, interesați de evoluția evenimentelor din Ucraina, la șase luni de la pornirea războilui. SONDAJ

Ziarul Unirea

Publicat

în

Șase din zece români, interesați de evoluția evenimentelor din Ucraina, la șase luni de la pornirea războilui. SONDAJ

Evoluția evenimentelor din Ucraina este încă urmărită de către șase din zece români, la șase luni după începerea războiului din țara vecină, arată un sondaj realizat de către Institutul Român pentru Evaluare și Strategie.

Potrivit cercetării, procentul este în scădere faţă de perioada de început a războiului – cu aproape 20% faţă de luna martie şi cu 12% faţă de luna februarie.

Elit - Gustul Desăvârșit

Mai mult de un sfert (28%) dintre românii care urmăresc evenimentele din Ucraina se informează de mai multe ori pe zi, cel mult o dată pe zi – 33%, de 2-3 ori pe săptămână – 24%, o dată pe săptămână – 12%.

Principala sursă de informare rămâne televiziunea, posturile româneşti, inclusiv variantele lor online, fiind menţionate de peste 80% dintre cei care doresc să fie la curent cu evenimentele din Ucraina, în timp ce 10% menţionează posturile de televiziune străine.

Reţelele sociale online sunt principalul mijloc de informare pe acest subiect pentru 27% dintre respondenţi.

Conform sondajului, dincolo de mijloacele de informare în masă, românii au internalizat subiectul războiului din Ucraina, acesta devenind parte a vieţii cotidiene, fapt demonstrat de faptul că unul din cinci români (21%) se informează despre războiul din Ucraina din discuţiile cu prietenii, iar 18% din cele cu familia.

Unul din patru români spune că nu urmăreşte desfăşurarea războiului din Ucraina.

Teama este emoţia cel mai puternic asociată de români cu războiul din Ucraina, aproape unul din trei români (30%) declarând că acesta este sentimentul pe care îl resimte cel mai puternic cu privire la conflictul armat din ţara vecină.

Îngrijorarea şi neliniştea (13%), dar şi tristeţea (8%), compasiunea, mila ori solidaritatea (14%) sunt, de asemenea, puternic resimţite.

Potrivit studiului, consecinţele concrete ale războiului din Ucraina, fie că este vorba despre consecinţele economice, politice, precum şi de decesele cauzate, sunt plasate pe primele locuri pe scala îngrijorărilor asociate, în timp ce lipsa de siguranţă a lumii, durata lungă a conflictului ori izbucnirea unui război nuclear reprezintă factori secundari care induc sentimentul de teamă.

Faţă de perioada de început a războiului, teama ca acest conflict să se extindă şi în ţara noastră scade uşor.

Astfel, dacă în luna februarie, 70% dintre participanţii la sondajul IRES spuneau că le este teamă că România este în pericol să fie invadată, în august, 61% mai împărtăşesc această temere. Dintre aceştia, aproape un sfert (23%) cred că acest lucru se va şi întâmpla, relevă studiul.

Aproape jumătate dintre participanţii la sondaj (47%) cred că este foarte şi destul de probabil ca războiul din Ucraina să declanşeze un conflict regional, 41% cred în posibilitatea transformării sale într-un conflict mondial cu arme convenţionale, iar unul din trei respondenţi (33%) este de părere că ar putea declanşa un război nuclear.

Încrederea românilor în capacitatea NATO de a face faţă unui atac al Rusiei împotriva ţărilor membre din regiunea noastră se menţine ridicată, trei sferturi (75%) dintre respondenţi manifestându-şi încrederea în organizaţia nord-atlantică. Unul din cinci români crede însă contrariul.

După 6 luni de la debut, aproape jumătate dintre români (47%) cred că războiul din Ucraina va dura şi anul viitor, în timp ce 17% sunt de părere că va dura cel puţin 5 ani. Mai optimişti sunt peste un sfert dintre respondenţi (29%), care cred totuşi că războiul se va termina până la finalul acestui an.

În timp ce 65% dintre români cred că invazia Rusiei nu poate fi justificată, 31% cred contrariul.

În ceea ce priveşte argumentul ‘luptei cu nazismul’ invocat de Rusia pentru a-şi justifica invazia din 24 februarie, şapte din zece români spun că acesta este total nejustificat, în timp ce unul din zece români crede că argumentul este justificat, iar 14% spun că este într-o oarecare măsură justificat.

Sondajul, care face parte din programul de cercetări interne al IRES şi este autofinanţat, a fost realizat în perioada 17 – 23 august, pe un eşantion de 1.155 de persoane de 18 ani şi peste, fiind reprezentativ pentru populaţia adultă, neinstituţionalizată din România şi având o eroare maximă tolerată de ą 2,9%.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Actualitate

Master pentru polițiști: Cum combate MAI deficitul de personal

Ziarul Unirea

Publicat

în

Master pentru polițiști: Cum combate MAI deficitul de personal

În vederea reducerii deficitului de personal de la nivelul Ministerului Afacerilor Interne, a fost operaționalizat la Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza“, începând cu acest an universitar, programul de master profesional, ca formă de pregătire inițială a ofițerilor de poliție.

În urma susținerii concursului de admitere, s-a constatat că aproximativ 90% sunt agenți de poliție încadrați în unități ale MAI.

Având în vedere această situație, la nivelul structurilor de specialitate a fost realizată o analiză în scopul identificării soluțiilor de reglementare pentru gestionarea corespunzătoare a raporturilor de serviciu ale acestora, ținând cont de faptul că participarea la programul de master profesional presupune prezența obligatorie în instituția de învățământ pe toată durata lui.

Elit - Gustul Desăvârșit

În acest sens, a fost elaborat un proiect de Ordonanță de Urgență care să modifice Statutul Polițistului, fiind reglementată posibilitatea frecventării acestor cursuri cu scoatere de la locul de muncă, cu acordarea drepturilor bănești prevăzute de Legea salarizării pentru asemenea situații.

La final, absolvenții acestei forme de învățământ vor fi încadrați în funcție de nevoile instituționale, cu obligația să-și desfășoare activitatea pentru o perioadă de 5 ani în cadrul inspectoratelor județene de poliție, respectiv Direcției Generale de Poliție a Municipiului București, după caz, unde au fost repartizați după absolvire.

Nerespectarea angajamentului încheiat în urma admiterii atrage obligația restituirii, proporțional cu perioada rămasă de executat, a cheltuielilor efectuate în total pe timpul școlarizării, inclusiv a drepturilor financiare acordate pe perioada cursurilor cu scoatere de la locul de muncă.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Zi liberă pentru profesori și elevi, de Ziua Educației: 5 octombrie pică miercuri, în mijlocul săptămânii

BONTEA Alexandru

Publicat

în

Zi liberă pentru profesori și elevi, de Ziua Educației: 5 octombrie pică miercuri, în mijlocul săptămânii

An de an, la data de 5 octombrie, este sărbătorită Ziua Internațională a Educației, care anul acesta va fi în mijlocul săptămânii, mai exact într-o zi de miercuri. Potrivit ordinului privind structura anului școlar actual și contractului colectiv de muncă, la data de 5 octombrie nu se organizează cursuri.

Art. 3 al Ordinului privind structura anului școlar 2022-2023 prevede că “În ziua de 5 octombrie – Ziua Internațională a Educației și în zilele nelucrătoare / de sărbătoare legală prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă aplicabil nu se organizează cursuri”.

Elit - Gustul Desăvârșit

Aceeași zi este prevăzută și în contractul colectiv de muncă la nivel de sector.

Ziua liberă pentru profesori și elevi e cu două săptămâni și trei zile înaintea primei vacanțe a anului școlar în curs, structurat pe module de învățare (vacanța programată pentru 22-30 octombrie).

Desemnată de UNESCO, această zi marchează semnarea, în 1966, a “Recomandării UNESCO/OIM (Organizaţia Internaţională a Muncii) privind statutul profesorilor”. Această recomandare, alături de cea “privind învăţământul superior” din 1997, constituie principalul cadru de referinţă pentru abordarea drepturilor şi responsabilităţilor cadrelor didactice la scară globală, potrivit site-ului en.unesco.org, scrie Agerpres.

În ţara noastră, Ziua Mondială a Educaţiei este marcată distinct de Ziua Învăţătorului (5 iunie) începând cu anul 2013 şi a fost introdusă în structura anului şcolar 2013-2014, conform unei decizii luate, la 3 iunie 2013, de ministrul de atunci al Educaţiei Naţionale, Remus Pricopie, şi de cei doi lideri ai sindicatelor din învăţământul preuniversitar, Simion Hăncescu (Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ) şi Marius Nistor (Federaţia Sindicatelor din Educaţie “Spiru Haret”).


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Cătalin Drulă despre BMW-urile poliției: „Ți-a reușit dedicația, președintele și prietenul său sunt mulțumiți”

Ziarul Unirea

Publicat

în

Cătalin Drulă despre BMW-urile poliției: „Ți-a reușit dedicația, președintele și prietenul său sunt mulțumiți”

Cătălin Drulă, președintele USR, a calificat, într-o postare pe pagina proprie de pe o rețea de socializare, licitația prin care Poliția Română a încheiat un contract-cadru de maximum 600 mașini BMW cu Automobile Bavaria drept ”licitație cu dedicație”.

„A ieșit astăzi Poliția lui Bode să mintă pentru el și Iohannis, despre licitația pentru 600 de BMW-uri. Cu un minim efort, am documentat cum au făcut băieții o licitație cu dedicație. Să zicem că vrei să cumperi 600 de BMW-uri 320ix de la prietenul președintelui. Ai putea să ceri o berlină, relativ puternică (min. 175 cai putere), pe benzină, cu cutie automată, tracțiune integrală, accelerație de la 0-100km/h în cel mult 8 secunde. Ai putea.

Dar ce te faci dacă vine un ofertant cu Skoda Octavia 2.0 TSI DSG 4X4 care se potrivește la toate, dar costă numai 28.000€ pe când BMW-ul e 38.600€? Cum ce faci? Pui în caietul de sarcini înălțime maximă de 1450mm și Octavia nu se califică pentru că are 1469mm.

Elit - Gustul Desăvârșit

Bonus: elimini și Volkswagen Passat-ul care are 1456mm. Dar cum scapi de Audi A4 40 TFSI quattro care costă tot 38.600€ și se potrivește la toate cerințele sau le depășește?

Cutie de viteze automată CU MINIM 8+1 TREPTE. Ce să vezi? Pe A4 e S-tronic cu 7+1 trepte. O diferența irelevantă în practică și mai ales în practica poliției. Faci o căutare de piață și vezi că se mai potrivesc niște modele care te-ar putea amenința.

Mercedes C 200 4MATIC. Ăsta e periculos. Are tot ce are și BMW-ul, ba chiar și cutie cu 9+1 trepte (9G-TRONIC). Prețul e competitiv, 41.000€, deci riști dacă nu-l elimini. Soluția? Motor de minim 1,9 litri. Mercedesul are doar 1,5 litri, deși scoate din ei 224 de cai-putere și te lipește de scaun la 7,1 secunde până la 100km/h. Afară și cu C200.

Ce rămâne care să se potrivească cu specificația ta? Numai variante care nu pot concura. Un Mercedes C300 4MATIC de 47.000 €, un Alfa Romeo Giulia Veloce de 50.000 € și un Jaguar XE P300 AWD cu producție și disponibilitate mică.

Ți-a reușit dedicația, președintele și prietenul său sunt mulțumiți. *toate prețurile sunt cele de listă, fără TVA inclus”, a scris Cătălin Drulă pe Facebook.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare

Copyright © 2004 - 2022 Ziarul Unirea