Sărăcia și educația locuitorilor din mediul rural, un pericol pentru viitorul patrimoniului cultural al județului Alba

Sala Mihai Viteazul a Consiliului Județean Alba a găzduit vineri, 13 iuie, de la ora 9.30, seminarul final al proiectului „Satul transilvan, reper al identității locale”, proiect implementat de Asociaţia „Alba-Manche împreună (AMI)” în parteneriat cu Consiliul Județean Alba, Ordinul Arhitecților din România și Asociația „Alba-Afroda”.

Proiectul, ce s-a desfășurat în perioada octombrie 2011 – iulie 2012, a fost cofinanțat de Ambasada Franței în România în cadrul schemei de susținere a proiectelor inovatoare din domeniul urbanismului, patrimoniului și cadrului de viață. Scopul proiectului, ce a vizat localitățile Cîlnic, Gîrbova, Cut, Pianu, Săsciori și Șugag, a fost acela de a conştientiza comunitățile și factorii de decizie asupra valorii patrimoniului construit existent, ca potențial ce trebuie valorificat în beneficiul generațiilor actuale și viitoare.

O cercetare coordonată de sociologul Claudiu Ștefani, făcută în cadrul acestui proiect, a scos la iveală pericolul în care se află patrimoniul cultural al satului transilvănean și necesitatea unei implicări serioase din partea instituțiilor responsabile și a întregii societăți, pentru ca generațiile viitoare să nu fie private de moștenirea tradițiilor și obiceiurilor autentice, pentru ca identitatea culturală românească să fie transmisă mai departe integră. Este evidentă problema conștientizării importanței valorilor autentice tradiționale tocmai în nucleul tare al prezervării și perpetuării acestora, comunitatea satului transilvănean.

Iată ce a declarat pentru ziarul “Unirea”, Claudiu Ștefani: “Cercetarea a avut ca scop să determine reprezentările locuitorilor din arealul podișului Secașului, valea Pianului, valea Sebeșului cu privire la patrimoniul local al comunităților adică ceea ce oamenii de acolo, consideră valoros și care merită să fie apreciat din comunitatea lor și de asemenea modul în care ei se raportează la aceste bunuri culturale și cum înțeleg să le valorifice.

Câteva aspecte care au reieșit în urma studiului au fost de natură să mă surprindă. În primul rând atașamentul oamenilor pentru cadrul natural. Oamenii apreciază foarte mult cadrul natural al comunității lor, aspectul satului(…) În al doilea rând m-a surprins pozitiv capacitatea unor comunități de a se adapta la noul context economic, mă gândesc în primul rând la Sebeșel unde am văzut că există vreo 30 de unități de carmangerie. S-a ajuns practic la formarea unui brand local pentru acest gen de produse și încep să fie tot mai cunoscuți în acest sens. Acesta este un semn bun și arată faptul că unele comunități au capacitatea de a se adapta la noul mediu economic și de a supraviețui.

Ceea ce am remarcat în urma acestui studiu este pierderea unor tradiții și obiceiuri locale, o pierdere cred ireversibilă, deoarece condițiile economice și sociale s-au schimbat, iar acolo unde aceste tradiții se mai păstrează se face într-o manieră inautentică, care nu mai poate duce la trăiri colective, deoarece autenticul tinde spre artificial.”

Activitățile concrete ale proiectului au constat în inventarierea elementelor de patrimoniu, a documentelor și cercetărilor existente, acestea fiind prezentate și dezbătute în cadrul a mai multor întâlniri de lucru cu cetățenii și autoritățile din comunele implicate în proiect. A fost astfel realizată, prin implicarea Centrului de cercetări sociologice al Universității „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, o cercetare vizând reprezentările populației asupra patrimoniului cultural. De asemenea, au fost elaborate ghiduri de bună practică pentru conservarea patrimoniului construit, ghiduri în materie de construire și renovare. La sediul Primăriilor Gîrbova și Pianu a fost instalat câte un ghișeu electronic de informare, ce poate fi accesat gratuit de toți cei interesați, cuprinzând o bază de date cu elemente de patrimoniu specifice comunităţilor vizate de proiect, precum și cu elementele de legislație din domeniul urbanismului și amenajării teritoriului.

Asociatia AMI – „Alba-Manche împreuna” luat ființă în anul 2006 în contextul realizării parteneriatului descentralizat între județul Alba și departamentul la Manche din Franța, cu scopul promovării valorilor culturale românești în spațiul francofon, respectiv cu scopul promovării limbii, culturii și civilizației franceze și a francofoniei în județul Alba și în România. AMI militează pentru dezvoltarea spiritului civic în comunitatea locală și s-a implicat permanent în promovarea patrimoniului material și imaterial al județului Alba.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI