Săptămâna Albă 2024: ce simbolizează și ce alimente se pot consuma înainte de Postul Paștelui

Săptămâna Albă 2024: ce simbolizează și ce alimente se pot consuma înainte de Postul Paștelui Ortodox 2024

Pentru creștinii ortodocși, 11 martie 2024 marchează începutul Săptămânii Albe, cunoscută și sub denumirea de Săptămâna Brânzei. Pe 18 martie, intrăm în Postul Sfintelor Paști ortodox care durează 40 de zile și este cel mai lung și mai aspru post de peste an.

Învierea Domnului Iisus Hristos este una dintre cele mai importante sărbători din calendarul ortodox. Înainte de această sărbătoare mare, Biserica a rânduit ca enoriașii să urmeze o perioadă de 40 de zile marcată de renunțarea la alimentele de origine animală, rugăciune și milostenie.

Înainte de Postul Mare are loc și o perioadă de trecere numită în popor Săptămâna Albă sau Săptămâna Brânzei. În această săptămână nu se consumă carne, iar în zilele de miercuri și vineri se face dezlegare la ouă, lapte, brânză și pește.

Citește și:Când începe Postul Paștelui 2024: Postul Mare al Paștelui ortodox și catolic este cel mai lung și mai aspru post de peste an

Ce simbolizează Săptămâna Albă

Albul acestor alimente simbolizează haina luminoasă a postului pe care urmează să-l începem.
Această perioadă îl întărește din punct de vedere duhovnicesc, pe credincios, pentru zilele de post care urmează, fie prin cântările de la strană, fie prin ansamblul rânduielilor liturgice specifice acestei săptămâni.

Ce tradiții se respectă în această perioadă

Potrivit tradiției, în noaptea sâmbetei plăcintelor, spre duminica Lăsatului Sec de brânză, se fac focuri pe dealuri, prin curți și gradini curățându-se și arzându-se uscăturile. Apoi oamenii se odihnesc pentru a petrece și duminica de Lăsatul Secului de brânză.

În duminica Lăsatului sec de brânză se fac mese care se încheie tradițional cu un ou fiert, obicei de la care au pornit și zicătorile: “Cu un ou se astupă gura acum, cu alt ou se destupă gura la Paști” sau “Oușor, oușor, să-mi pară Postul ușor!”.

La mesele îmbelșugate din duminica Lăsatului sec de brânză nu poate lipsi “bulzul”, făcut dintr-un boț de mămăligă, în mijlocul căruia se pune brânză grasă de oaie și apoi este copt pe jăratec.

Citește și: Obiceiuri, tradiții și superstiții românești de Paște. Credințe și Superstiții de Paște

Un alt obicei este “bătutul halviței”: halvița se atârnă de o sfoară în tavan, iar copiii încearcă să o apuce cu gura.

Superstițiile spun că pe sfoara rămasă de la “bătutul halviței” se fac din loc în loc atâtea noduri câți membri are familia, apoi i se dă foc.

Superstiția spune că ultimul nod înaintea căruia se stinge sfoara desemnează pe cel mai norocos membru al familiei în acel an.

Pentru a avea spor la bucate și în gospodărie, dar și pentru “hrănirea” morților, se pune pe pervaz, într-o farfurie, o felie de pâine, un pahar cu vin, sare și plăcinta cu branza care se lasa acolo până-n seara duminicii respective.

O altă superstiție din Săptămâna Albă este ca gospodinele să așeze oalele și cratițele numai cu gura în jos, pentru a fi ferite de pagubă.

Noaptea, flăcăii ies pe dealuri cu torțe si șomoioage aprinse pentru ca “să alunge frigul și iarna”. În Duminica lăsatului sec de brânză oamenii își cer iertare unii altora pentru a intra împăcați în Postul Paștilor.

Ce rugăciune se citește în această săptămână

Din ziua de miercuri a Săptămânii Albe și până în miercurea Săptămânii Mari se rostește rugăciunea Sfântului Efrem Sirul – ”Doamne și Stăpanul vieții mele”.

”Doamne și Stăpânul vieții mele, duhul trândăviei, al grijii de multe, al iubirii de stăpânire și al grăirii în deșert nu mi-l da mie. (o metanie)

Iar duhul curăției, al gândului smerit, al răbdării și al dragostei, dăruiește-l mie, robului Tău. (o metanie)

Așa Doamne, Împărate, dăruiește-mi ca să-mi văd greșalele mele și să nu osândesc pe fratele meu, că binecuvântat ești în vecii vecilor. Amin. (o metanie)

Citește și: Mesaje de Paște. Urări de Paște. Felicitări de Paște care pot fi transmise prin SMS de Sfintele Paști

Și după rugăciunea aceasta, se zic aceste patru stihuri, iarăși în trei stări, cu 12 închinăciuni:

Dumnezeule, milostiv fii mie păcătosului. (o închinăciune)

Dumnezeule, curățește-mă pe mine păcătosul. (o închinăciune)

Cel ce m-ai zidit, Dumnezeule, mântuiește-mă. (o închinăciune)

Fără de număr am greșit, Doamne, iartă-mă. (o închinăciune)

Și pe urmă, iarăși rugăciunea Sfântului Efrem Sirul, toată, cu două închinăciuni, și la sfârșit cu o metanie mare: Doamne și Stăpânul vieții mele…”.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI