SÂMBĂTĂ: „Ziua Şcolii Ardelene”, sărbătorită la Blaj în stil „naţional”. Diplome pentru personalităţi ale vieţii politice, lansare de carte şi concert de muzică clasică

An de an, la Blaj este sărbătorită Ziua Şcolii Ardelene, eveniment care marchează inaugurarea primelor şcoli cu predare în limba română din Transilvania, la 11 octombrie 1754. Începând din acest an, manifestarea are caracter naţional, după ce Parlamentul României a adoptat un proiect de lege în acest sens.

Sâmbătă, 11 octombrie 2014, începând cu ora 17.00, Catedrala Mitropolitană va fi gazda manifestărilor ce marchează împlinirea a 260 de ani de la inaugurarea, la Blaj, a primelor şcoli cu predare în limba română din Transilvania. 

Evenimentul va începe cu o conferinţă, având ca temă şcolile blăjene, susţinută de jurnalistul Emil Hurezeanu şi profesorul universitar dr. Ion Buzaşi.

În numele Preafericirii Sale, Cardinalul Lucian, Arhiepiscop Major, cu acest prilej vor fi acordate diplome unor personalităţi ale vieţii publice, în semn de recunoştinţă pentru susţinerea şi promovarea valorilor culturale, istorice şi morale, cultivate de-a lungul timpului de instituţii religioase şi laice din cadrul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică.

Tot cu această ocazie, va fi lansat şi un volum editat de Mitropolia Română Unită, Greco-Catolică,  ce conţine texte scrise de personalităţi ale mişcării ideologice şi culturale, precum şi materiale dedicate reprezentanţilor vieţii universitare şi filologice din istoria şcolilor blăjene.

Volumul „Şcoala Ardeleană – semnificaţii cultural-politice” va fi prezentat de decanul Facultăţii de teologie Greco-catolică „Babeş Bolyai” conf. univ. dr. Cristian Barta.

Manifestarea se va încheia cu un concert de muzică clasică susţinut de sopranele Daniela Vlădescu şi Gladiola Nitulescu-Lamatic, tenorul Daniel Matia şi pianistul Alexandru Petrovici, care va cânta la orgă. Vor fi prezentate lucrări din muzica clasică românească şi internaţional de Tiberiu Brediceanu, Cesar Frank, Georges Bizeţ, George Fr. Haendel, Giacomo Puccini, Giuseppe Giordani,  Christoph W. von Gluck, Charles Gounod, Fr. Schubert.

La Blaj, manifestările din Catedrala Arhiepiscopală Majoră „Sfânta Treime” Blaj sunt organizate de Primăria şi Consiliul Local Blaj,  în parteneriat cu Mitropolia Română Unită, Greco-Catolică Blaj, costurile totale ale evenimentului fiind de aproximativ 18.000 lei.

La iniţiativa deputatului bihorean Adrian Miroslav Merka, reprezentant al Uniunii Democratice a Slovacilor şi Cehilor din România, la care au aderat apoi mai mulţi parlamentari, dată de 11 octombrie a fost declarată, prin lege adoptată de Cameră Deputaţilor, Ziua Şcolii Ardelene.

În expunerea de motive din proiectul de lege adoptat de Parlamentul României se arată că „de-a lungul istoriei şi a formării statului român a fost esenţial aportul modului de gândire occidental…mişcării culturale şi politice cunoscută sub numele de Şcoală Ardeleană… Reprezentanţi de marcă ai Şcolii Ardelene, cât şi ai Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice, Samuil Mincu, Gheorghe Şincai, Petru Maior, Petru Pavel Aron,  lnocentiu Micu-Klein şi Ion Budai-Deleanu, dar şi întreaga clasă intelectuală pe care au creat-o prin ideile lor în toate cele trei principate româneşti istorice, au preconizat logica unităţii poporului român într-o singură formaţiune politică, întemeiată pe unitatea originară a limbii românilor din întregul spaţiu locuit de aceştia, peste graniţele vremelnice instituite de vitregiile istoriei. Limba română, ca moştenire istorică de bază a poporului nostru, a constituit un obiect profund de cercetare a Şcolii Ardelene, prin orientări programatice curajoase. Şcoala Ardeleană este un curent întemeietor prin definiţie, este kilometrul zero al celor mai valoroase idei şi opere care ne definesc  genetic, istoric şi sociologic în aria de cugetare a Europei, printr-un uriaş efort de aclimatizare a spiritului european în viaţa romanilor, de creare a unei gândiri româneşti în consens continental, dar cu specificul  local pe care îl apreciem, îl cultivăm şi îl apărăm şi astăzi. Valorificând moştenirea acestor înaintaşi providenţiali, ne dovedim a fi  o naţiune cu simţul demnităţii, pe care gânditorii Şcolii Ardelene au dorit-o ca parte organică a civilizaţiei europene.”

Şcoala Ardeleană a fost o importantă mişcare culturală generată de unirea Mitropoliei românilor ardeleni cu Biserica Catolică, act în urma căruia a luat naştere Biserica Romană Unită cu Roma, Greco-Catolică. Şcoala Ardeleană a contribuit nu numai la emanciparea spirituală şi politică a românilor transilvăneni, ci şi la a celor de peste munţi. Unul din documentele cele mai importante elaborate îl constituie petiţia Supplex Libellus Valachorum (1791, 1792), adresată împăratului romano-german Leopold al II-lea, pentru recunoaşterea naţiunii romane ca parte constitutivă a Marelui Principat Transilvania. O altă realizare a Şcolii Ardelene a fost introducerea grafiei latine în limba romana, în locul scrierii chirilice, şi tipărirea primului dicţionar cvadrilingv al limbii române, Lexiconul de la Budă. Deviza Şcolii Ardelene a fost “Virtus Romana Rediviva” (prescurtat V.R.R.), care îndemna la renaşterea vechilor virtuţi ostăşeşti, în lupta pentru drepturi naţionale, pentru limba şi credinţa străbună, pentru unirea tuturor romanilor într-o singură ţară.

Ziua de 11 octombrie 1754 este ziua în care, la Blaj, Episcopul Petru Pavel Aron a emis decretul de înfiinţare, la Blaj, a primelor şcoli sistematice şi moderne din istoria romanilor, „fântânile darurilor”, cum le-a numit ctitorul lor, spunând: „Scoala de obşte va fi a tuturor, de toată vârstă, de cetăţenie, de cântare şi de scrisoare, nici o plată de la ucenici aşteptându-se”.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI