Sâmbăta Mare: Ce este INTERZIS să faci în ultima zi în care mai au loc pregătiri pentru Paștele 2025. Obiceiuri și superstiții

Sâmbăta Mare: Ce este INTERZIS să faci în ultima zi în care mai au loc pregătiri pentru Paștele 2025. Obiceiuri și superstiții

Sâmbăta Mare, ultima zi din Săptămâna Patimilor, precede sărbătoarea Învierii Domnului, fiind o zi încărcată de semnificație spirituală, reculegere și pregătire sufletească. Este ziua în care trupul lui Hristos se odihnește în mormânt, iar credincioșii sunt chemați la tăcere, reflecție și curățenie interioară.

Săptămâna Patimilor continuă în biserici cu denia din Sâmbătă Mare când se prăznuieşte „îngroparea lui Hristos cu trupul şi pogorârea la iad, cu dumnezeirea”. Aceasta este ultima zi în care se mai fac pregătiri pentru Paște.

De obicei, în această zi se sacrifică mielul, care este simbolul lui Iisus în tradiția creștină. În Sâmbăta Mare, gospodinele pregătesc mâncarea pentru masa de Paște-drobul, borșul de miel, stufatul sau friptura- și fac ultimele retușuri prin casă. Principala grijă a oamenilor înainte de sărbătoarea Sfintelor Paști nu este însă mâncarea, ci primenirea hainelor, căci, la fel ca apa, haina are un rol purificator. Tot sâmbătă, gospodinele pregătesc pasca, un desert delicios preparat din aluat de cozonac și brânză dulce.

Conform tradiției, sâmbătă spre duminică oamenii nu trebuie să doarmă, pentru a li se împlini toate dorințele. Acum se deschid cerurile, iar Domnul nu poate vedea înlăuntrul fiinţei tale şi nu-ţi poate dărui ce-ţi dorești, spune tradiția. Se face un foc în curţi sau pe dealul din apropierea bisericii, care ţine până la miezul nopţii. De la miezul nopţii, oamenii merg la biserică, la slujbă. Alteori focul este întreţinut de flăcăi până în zori.

Citește și: Când se spală rufe în Săptămâna Mare: Activitățile casnice, permise doar în anumite zile din Săptămâna Luminată. Ce spun preoții

În dimineața Sâmbetei Mari, copiii și adulții merg îmbrăcați în haine noi la biserică pentru a se spovedi și pentru a se împărtăși. Potrivit preoților, în această zi se poate spăla și se pot pregăti hainele pentru sărbătoarea Învierii Domnului.

Ce să nu faci în Sâmbăta Mare

Totodată, Sâmbăta Mare este și o zi în care, potrivit tradiției populare, există câteva interdicții importante, iar unele gesturi considerate banale pot aduce mare ghinion.

În primul rând, nu se spală și nu se pune rufe la uscat. Este considerat un mare păcat să speli haine în Sâmbăta Mare. Tradiția spune că apele sunt „tulburate” de suferința Maicii Domnului, iar spălatul rufelor simbolizează lipsa de respect față de acest moment sacru. De asemenea, rufele nu se pun la uscat, fiind semn de necurăție spirituală.

Nu se fac treburi grele în gospodărie. Chiar dacă multe gospodine se grăbesc să finalizeze ultimele pregătiri pentru Paște, în Sâmbăta Mare se recomandă evitarea muncilor grele: cărat, săpat, tăiat lemne etc. Este o zi în care atenția trebuie să se mute de la cele materiale spre cele sufletești.

Nu se ceartă și nu se rostește cuvânt urât. Este considerat extrem de ghinionist să te cerți sau să porți ură în Sâmbăta Mare. Se spune că așa „îți închizi norocul pentru tot anul” și atragi energii negative în Noaptea Învierii.

Nu se aruncă gunoiul seara. Tradiția spune că tot ce arunci în Sâmbăta Mare, mai ales după apus, poate alunga sporul și binecuvântarea casei tale. Dacă este necesar să faci curățenie, aceasta trebuie încheiată până la prânz.

Obiceiul care aduce mare ghinion

Să dormi în timpul slujbei de Înviere. Mulți cred că a sta acasă și a nu participa la Înviere aduce ghinion întregul an. Conform tradiției, cei care dorm în Sâmbăta Mare în loc să se pregătească pentru slujbă vor fi „leneși și fără noroc” tot anul.

Sâmbăta Mare nu este doar o zi de pregătire practică, ci și una de curățire spirituală. Respectarea tradițiilor și evitarea acestor obiceiuri interzise sunt semne de evlavie, dar și de dorință de a întâmpina Sfintele Paști cu inima curată și luminată.

Ce se pune în coșul care trebuie dus la biserică

Sâmbătă seara fiecare gospodină îşi pregăteşte cu grijă coşul ce urmează a fi dus la biserică pentru sfinţire.

În el aşterne un ştergar curat şi așează o lumânare albă, apoi ouă roşii, pască, cozonac, o bucată de slănină, drob, zahăr, făină, salată de hrean cu sfeclă roşie fiartă, sare, câţiva căţei de usturoi, o ramură de busuioc și friptură de miel.

Înainte de miezul nopții, se pornește către biserică, unde credincioșii primesc Lumina Sfântă, semn al Învierii Domnului. După slujbă, oamenii merg la cimitir și aprind și acolo lumânări, pentru a veşti și celor de dincolo Învierea Mântuitorului.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI