Salariile de la stat, majorate cu banii de autostrăzi

Veniturile statului din TVA au intrat pe plus, în premieră, după ce cota standard de TVA a fost redusă de la 20% la 19% la 1 ianuarie 2017, după cum arată analiza execuției bugetare la luna octombrie. Veşti mai puţin bune sunt că taxele şi impozitele contribuabililor suportă creşteri de salarii de peste 20% la stat.

Guvernul a oprit investiţiile publice în infrastructură ca să poată plăti majorările de venituri ale propriilor angajaţi fără să pună în pericol finanţele naţionale. Speranţa pusă în fondurile europene la începutul anului, pentru completarea necesarului de investiţii, e deşartă. Fondurile atrase până acum nu se ridică nici la jumătatea prognozei de la baza bugetului naţional pe 2017.

Cota standard de TVA scădea la 1 ianuarie 2017 de la 20% la 19%, o scădere nominală de 5% care a fost recuperată după primele zece luni din an. Potrivit ultimei execuţii bugetare, după zece lui, încasările din TVA au fost mai mari cu 0,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, dup[ ce tot anul a avut în faţă minus.

O parte din efectul scăderii cotei standard a fost atenuat de TVA la alimente, care a scăzut în 2015 de la 24 la 9%, cotă păstrată şi azi.

Minus la profit şi accize

Statul n-a reuşit să strângă din impozitul pe profit cât anul trecut. Scăderea la 10 luni este de 5,2%. Un alt mare minus e înregistrat la accize, care au scăzut cu 3% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, însă e de aşteptat ca până la sfârşitul anului încasările să treacă pe plus, în urma reintroducerii nivelului supra-accizei pe carburant la jumătatea acestui an. Supra-acciza a fost eliminată la 1 ianuarie 2017. Ulterior, pe fondul scăderii accelerate a veniturilor din accize (minus 5% încasări din accize la nivelul lunii mai), guvernul a revenit asupra deciziei.

Salarii mărite cu bani de la investiţii

Cea mai importantă creştere în rândul cheltuielilor banului public este în dreptul salariilor personalului de stat. Cu nu mai puţin de 21,2% au crescut cheltuielile cu angajaţii bugetari faţă de anul trecut. La asistenţă socială, unde e vorba în marea parte de pensii, creşterea a fost la jumătate.

Banii pentru aceste două tipuri de cheltuieli, majoritare între cheltuielile statului, au fost compensate din tăierea investiţiilor publice făcute de guvern din taxele şi impozitele luate de la populaţie. Aici intră investiţiile mari, cum sunt autostrăzile şi alte construcţii de interes naţional. Investiţiile directe ale statului în aceste lucruri, denumite în buget “cheltuieli de capital” au scăzut anul acesta cu nu mai puţin de 17,7%, fiind cea mai abruptă scădere de la criză încoace, în condiţiile unei creşteri economice mult peste UE.

Problema fondurilor externe

Ţinta anunţată în primăvară de ministrul fondurilor europene, Rovana Plumb, şi re-asumată la începutul toamnei de premierul Mihai Tudose, este de 5,2 miliarde de euro, absorbţie pentru acest an. Potrivit datelor Ministerului de Finanţe, în primele zece luni ale anului, România a atras, în primele zece luni ale acestui an, 3,48 miliarde de euro.

Aşadar, ca să îşi atingă ţinta, Guvernul ar trebui să primească de la UE 1,73 miliarde de euro în două luni, adică, în medie, circa 865 de milioane de euro pe lună. În medie, de două ori şi jumătate mai mult decât a făcut-o în primele zece luni.

Din cele 3,48 miliarde atrase în total în primele zece luni, 1,75 miliarde de euro au venit în contul subvenţiilor pentru agricultură, de la Fondul European pentru Garantare Agricolă. 887 de milioane de euro au însemnat sume venite de la Fondurile de Dezvoltare Rurală şi Pescuit, iar în contul fondurilor structurale, acolo unde România suferă cel mai tare (de acolo se finanţează construcţia de autostrăzi) au venit 601 milioane de euro.

Arată a echilibru în 2017

Per total, după câştiguri şi sacrificii, bugetul general consolidat are un deficit de 0,79% din PIB după 10 luni din 2017, afişând şanse reale să nu depăşească deficitul programat şi limitat de Tratatul de la Maastricht de 3% din PIB.

Deficitul afişat de România după 10 luni este încurajator, în lumina programării unei diferenţe între cheltuieli şi venituri de 3% din PIB. Însă România trece, alături de Europa, printr-o perioadă economică fastă în care se comportă invers decât celelalte ţări din Uniune, crescându-şi deficitele, începând cu 2016, în loc să le micşoreze.

Sursa: economica.net

Secțiune Știri sub articolul principal

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne pe Google News