Să vorbim de excelenţă: 40 de ani de producţie MDF la Sebeş, 1970-2010
– Vă propun, acum când aniversaţi 40 de ani de producţie a plăcilor MDF la Sebeş, să ne întoarcem în timp cu mulţi ani în urmă, când la Sebeş se puneau bazele producţiei de plăci fibrolemnoase (PFL). Vă rog să ne vorbiţi despre tradiţia prelucrării lemnului în zona Sebeşului.
– La Sebeş, prelucrarea lemnului este o tradiţie veche de sute de ani. Primele fabrici de mobilă şi cherestea au apărut încă de la sfârşitul secolului al XIX-lea, majoritatea lor fiind investiţii cu capital german. După cel de-al Doilea Război Mondial au apărut şi în România fabrici de producţie a plăcilor fibrolemnoase, atât de necesare în industria mobilei, la Brăila, Suceava, Piteşti şi Blaj. Tehnologia implementată în aceste fabrici este însă una foarte poluantă. De aceea, după anul 1965 s-a aprobat construirea a două noi fabrici de PFL prin metoda uscată, mai scumpă, dar mai ecologică: una la Sebeş, iar cealaltă la Focşani. La 13 noiembrie 1970 s-a produs la Sebeş prima placă fibrolemnoasă prin procedeul uscat. Deşi vorbim despre una dintre cele mai mari investiţii din România acelor ani, problemele au început din prima zi de producţie şi nu au putut fi rezolvate pe termen lung. Astfel, fabrica nu a atins niciodată producţia planificată, de 114.000 tone pe an, cele mai bune producţii fiind de cel mult 60.000 tone. Din păcate, o problemă majoră era calitatea plăcilor, care nu se ridica la cea a produselor aflate pe piaţa externă. La aceasta se adăugau desele opriri ale producţiei, din cauza exploziilor şi a incendiilor, criza de combustibil din anii ’80 şi lipsa pieselor de schimb. Toate au dus, încet dar sigur, la falimentul fabricii.
– Totuşi, la Sebeş, putem vorbi acum de o puternică industrie a lemnului?
– Platforma de prelucrare a lemnului de la Sebeş a rezistat trecerii timpului şi unuia dintre cele mai grele teste: supravieţuirea în noile condiţii ale economiei de piaţă. Investiţiile de la Sebeş au atras şi alte companii importante din acelaşi domeniu (de exemplu cherestea, mobilă etc) şi astăzi municipiul Sebeş a devenit un important centru al industriei lemnului din Europa Centrală şi de Est. Din 2004, grupul Kronospan a implementat aici cea mai performantă tehnologie în domeniu. Pentru noi este o mândrie şi totodată o mare responsabilitate să reprezentăm în Sebeş pilonul central al unei dezvoltări economice durabile.
– Cum s-a dezvoltat Kronospan Sebeş din 2004, când întreaga platformă a fost cumpărată de la italianul Luigi Frati, şi până în prezent?
– Astăzi, platforma Kronospan se întinde pe 58 ha, pe platforma industrială din N-V oraşului, unde cu mulţi ani în urmă funcţiona fostul CPL. De la preluarea platformei de la Sebeş, Kronospan a mai investit aici peste 80 de milioane de euro în sisteme de siguranţă şi de protecţie a mediului. Astăzi, evenimente precum cele povestite de foştii angajaţi ai CPL, care uneori aveau loc chiar săptămânal, incendii periculoase, explozii etc nu mai sunt posibile la Kronospan, pentru că în cadrul companiei am investit masiv în tehnologie.
– Pentru că de 40 de ani se produc plăci MDF la Sebeş nu pot să nu vă rog să ne oferiţi câteva amănunte legate de această tehnologie.
– Plăcile fibrolemnoase de densitate medie (MDF) sunt plăci versatile pe bază de lemn care se pretează bine la prelucrarea mecanică. Procesul de producţie a plăcilor presupune defibrarea aşchiilor lemnoase şi îmbinarea acestora cu o răşină sintetică, prin aplicarea de căldură şi presiune. Plăcile MDF au diverse aplicaţii, fiind folosite pentru: mobilă, amenajări interioare, jucării, decoraţiuni, ambalaje, uşi şi cu siguranţă le putem găsi în fiecare casă.
– Vă mulţumesc pentru amabilitatea de a ne acorda acest interviu şi vă doresc multe realizări la Sebeş şi în ţară, astfel ca mulţi ani de-acum înainte să vorbim de excelenţă ori de câte ori amintim de Kronospan Sebeş.
A consemnat
Adriana DURIGĂ
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Societate
Frații Faur din Roșia Montană, magnații care exploatau aurul din Apuseni Pământul Roșiei Montane, cea mai veche localitate minieră din țară, a fost cutreierat de mai bine de două milenii de localnici, dar și de aventurieri veniți de la mii de kilometri distanță, în căutarea aurului, dornici de îmbogățire peste noapte. Scoaterea minereului aurifer din […]
Secțiune Articole Similare
-
Opinii - Comentariiacum 2 zile
Nume care se sărbătoresc de Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel 2024 – aproape 500.000 de români îşi serbează onomastica
-
Opinii - Comentariiacum 2 zile
Mesaje de Sfinţii Petru și Pavel 2024. Urează-le un călduros ”La mulți ani” celor apropiați
-
Opinii - Comentariiacum 2 zile
Obiceiuri, Tradiţii şi Superstiţii de Sfinţii Petru şi Pavel: Se dă de pomană pentru sufletele celor morţi, apar licuricii şi nu mai cântă cucul
-
Ştirea zileiacum 23 de ore
FOTO, VIDEO. Turist pe Valea Frumoasei, printre peisaje de o frumusețe tulburătoare, în raiul descris în povestirile lui Sadoveanu
-
Opinii - Comentariiacum 7 ore
De ce e bine să mergi duminica la biserică? Dacă nu te duci la Sfânta Liturghie înseamnă că-i întorci spatele lui Dumnezeu
-
Opinii - Comentariiacum 2 zile
Mesaje de Sfinţii Petru şi Pavel 2024. URARI și FELICITARI pe care le poți trimite sărbătoriților