Ruinele primei biserici creştine din Transilvania descoperite la Alba Iulia vor fi dezgropate şi puse în valoare

*Proiectul de valorizare a vestigiilor descoperite pe platoul din faţa Catedralei Romano-Catolice aparţine Primăriei Alba Iulia şi CJ Alba

*Pentru construirea unei cupole imense din sticlă care să protejeze zidurile bisericii sunt necesare 4 milioane de euro

Prima biserică creştină din Transilvania ale cărei vestigii au ieşit la iveală în vara anului trecut pe platoul din faţa Catedralei Romano-Catolice poate deveni un punct de atracţie european şi ruinele acesteia trebuie neaparat puse în valoare. Aprecierile aparţin primarului municipiului Alba Iulia Mircea Hava care a declarat miercuri că are un plan ca, împreună cu Consiliul Judeţean Alba şi Ministerul Culturii să transforme ruinele acestei spectaculoase descoperiri într-un motor al atracţiei turistice în Cetate Alba Carolina.

Suma necesară punerii în valoarea a acestui obiectiv este de cel puţin 4 milioane de euro în condiţiile în care ruinele bisericii, momentan acoperite în vederea conservării zidurilor, ar trebui protejate cu o cupolă imensă de sticlă.

„Am purtat mai multe discuţii cu cei de la Ministerul Culturii care spun că au în curs un proiect de punere în valoare a Bisericii Creştine de secol X. Noi nu am văzut încă acest proiect, aşteptăm ca în următoarele două luni să vedem ce se întâmplă, ce facem noi, autorităţile locale, şi ce fac ei, cei de la minister, câţi bani pune primăria, câţi bani pune Consiliul Judeţean Alba şi câţi guvernul. Dacă nu se înntâmplă nimic, am vorbit deja cu preşedintele Consiliului Judeţean Alba Ion Dumitrel şi suntem hotărâţi să preluăm noi obiectivul şi să-l punem în valoare, însă de preferat ar fi o implicare a celor trei părţi. Este un obiectiv mult prea important, este prima biserică creştină din Transilvania. Acea biserică poate deveni un punct de atracţie european, trebuie să avem curajul să spunem lucrurilor pe nume, trebuie să avem curajul să rescriem un pic istoria, să spunem cine i-a pus lui Ştefan coroana pe cap (n.r. – Ştefan cel Sfânt, creştinătorul Ungariei)”, a spus Hava.

Edilul este convins că nu va întâmpina dificultăţi în a-i convinge pe reprezentanţii Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Alba Iulia să cedeze terenul pe care au fost descoperite ruinele bisericii şi care este proprietatea lor. „Am discutat deja cu romano-catolicii şi ne vom mai întâlni să discutăm. Ne înţelegem bine cu ei, am colaborat foarte bine până acum. Sunt sigur că vor înţelege că şi ei fac parte din această comunitate şi că Cetetea trebuie să se dezvolte”, a explicat Mircea Hava.

Cercetările arheologice efectuate în zonă în prima parte a anului 2011 au dus la concluzia că prima biserică creştină din Transilvania, datând cel mai probabil din secolul X, a fost construită la Alba Iulia. Şantierul arheologic a fost coordonat de arheologul expert dr. Daniela Marcu Istrate. Aici au ieşit la iveală indicii care indicau existenţa unei biserici creştine timpurii, construită sub influenţa arhitecturii bizantine, absida semicirculară descoperită sugerând acest lucru. Cel mai probabil aceasta a fost ctitorită de principele Gyula creştinat la Constantinopol (secolul X). Oricum specialiştii bănuiau încă din anii ’70, ca urmare a cercetărilor efectuate de arheologul Radu Heitel, că aici a existat o biserică creştină pe ruinele căreia a fost construită ulterior prima Catedrală romano-catolică.

Dimensiunile exterioare ale bisericii sunt 20,70 m pe axa est-vest, respectiv 12 m pe axa nord-sud, grosimea medie a zidurilor fiind de 1,20 m. Absida semicirculară are o deschidere la nivelul arcului de triumf de circa 8 m, iar lungimea în ax este de circa 7,30 m. Nava bisericii este un pătrat cu latura de 12 m, iar în zona centrală se află fundaţiile a 4 stâlpi care susţineau o cupolă, poate un mic turn.

Potrivit Danielei Marcu Istrate acest plan în formă de cruce greacă înscrisă este specific arhitecturii bizantine şi confirmă datarea timpurie a bisericii. Pe ruinele bisericii s-a dezvoltat ulterior un cimitir care a debutat la mijlocul secolului al XI-lea şi a fost închis în prima treime a secolului al XIII-lea, odată cu finalizarea catedralei actuale. Specialiştii au stabilit pe baza vestigiilor descoperite în şantier că biserica era deja demolată în jurul anului 1050, probabil demolarea a intervenit în momentul deschiderii şantierului catedralei romano-catolice.

Din edificiu se mai păstrează în stare perfectă doar absida, parţial zona umerilor, parţial laturile de nord, vest şi sud, colţul de nord-vest cu un fragment de elevaţie şi integral cei patru stălpi centrali.

Mai multe articole pe acceaşi temă pe link-urile:

http://www.ziarulunirea.ro/prima-biserica-crestina-din-alba-iulia-probabil-si-din-transilvania-identificata-in-cetate/

http://www.ziarulunirea.ro/specialistii-confirma-existenta-la-alba-iulia-a-primei-biserici-crestine-din-transilvania-confirmata-de-specialisti/

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI