Roșu în gât: Afecţiunea care apare mai ales la copii se tratează fără antibiotice

Roșu în gât: Afecţiunea care apare mai ales la copii se tratează fără antibiotice

Mihai Craiu, medic pediatru, subliniază că „roșul în gât”, o afecțiune des întâlnită la copii, poate fi tratat fără antibiotice.

„Aceasta este problema eternă care îi îngrijorează pe mulți români, atât pe părinți, cât și pe medici – faimosul „roșu în gât”.

Cel mai probabil, în majoritatea cazurilor, această afecțiune este cauzată de prescrierea inutilă a antibioticelor în țara noastră.

Teoretic, un copil cu febră și „roșu în gât”, în cazul în care prezintă vezicule sau ulcerații de mucoasă (vezi imaginea), suferă de o boală virală, chiar dacă are depozite pe amigdale.

Această afecțiune se numește herpangină și poate fi tratată FĂRĂ antibiotice. Este suficient să se utilizeze antitermice, analgezice locale și să se asigure o bună hidratare!”, a scris Mihai Craiu pe pagina de Facebook a Spitalului Virtual pentru Copii. De fapt, „roșul în gât” reprezintă o faringită acută.

Medicul pediatru Evelina Frunză a adăugat informații despre cauzele și tratamentul acestei afecțiuni.

„Așadar, să avem în vedere că „roșul în gât” apare în cadrul unor infecții, fie virale, fie bacteriene. Contrar multor păreri, băuturile reci nu provoacă „roșul în gât”, ci dimpotrivă, pot ajuta la calmarea durerii și a inflamației în gât. Din punct de vedere medical, „roșul în gât” se numește faringită acută, iar în majoritatea cazurilor este cauzată de infecții virale (70%). Atunci când copilul prezintă simptome precum febră, tuse, nas înfundat, strănut și dureri de gât, cel mai probabil este vorba de o infecție virală. În aceste situații, analizele de laborator nu sunt necesare, diagnosticul fiind stabilit de medic în urma examinării clinice. Durata bolii este de aproximativ 5-7 zile, iar tratamentul este simptomatic.

Dintre cauzele bacteriene (aproximativ 30%), cea mai frecventă este faringita streptococică. Aceasta apare, în general, la copiii peste 3 ani. Când pe lângă „roșul în gât” apar febra înaltă, dureri de gât intense (odinofagie) și starea generală a copilului este afectată, fără alte simptome (tuse, strănut, rinoree), cel mai probabil avem de-a face cu o infecție bacteriană. În cazul infecțiilor bacteriene, medicul pediatru poate recomanda analize de laborator (test rapid antigen sau exudat faringian) pentru a confirma diagnosticul.

Tratamentul faringitei virale este adaptat la factorii de risc specifici fiecărui copil, deci nu există un tratament unic valabil pentru toți. În cazul infecțiilor virale, tratamentul este simptomatic, adică se utilizează antitermice, analgezice și antiinflamatoare locale, nefiind necesară administrarea de antibiotice. De asemenea, este important să se asigure o hidratare corespunzătoare a copilului, odihnă și umidificarea aerului pentru a favoriza vindecarea.

În cazul faringitei streptococice, tratamentul antibiotic este necesar. Medicul va prescrie doze adecvate în funcție de greutatea copilului și pe o anumită perioadă de timp pentru a trata infecția și a preveni eventuale complicații”, a explicat medicul pe pagina de Facebook „Din grijă pentru copii”.

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---