Românii de pretutindeni recunosc că pentru ei Capitala e la Alba Iulia, nu la Bucureşti!

Aş avea să vă spun atât de multe despre ediţia a XIV-a a Congresului Spiritualităţii Româneşti, care se încheie azi, la Alba Iulia, încât nu mi-ar ajunge o ediţie întreagă. Cu promisiunea că voi reveni asupra celor mai importante şi mai emoţionante momente pe care le-am surprins atât la lucrările în plen, cât şi la cele pe secţiuni tematice, dar mai ales în pauzele de cafea, la masă şi la manifestările conexe: vernisaje de expoziţii, lansări de cărţi şi de publicaţii etc. Aş vrea să vă pot reda pledoariile col. Mircea Dogaru, atât de documentate încât m-au făcut să mă simt neştiutor şi mărunt în ceea ce priveşte istoria adevărată (şi, din păcate, nescrisă) a poporului român, aş vrea să pot reda finele şi diplomaticele intervenţii ale prof.dr. Victor Crăciun, care a prezidat şedinţele congresului în lipsa celui ce-a fost (de fapt, încă este şi va fi multă vreme de-acum înainte…) Adrian Păunescu, definit de fraţii lui de pretutindeni, drept un „vulcan clocotitor care s-a stins, dar a cărui lavă arde încă tălpi, inimi şi conştiinţe…”. Aş vrea să pot reda intervenţiile ferme, hotărâte şi, paradoxal, filosofice, ale generalului Mircea Chelaru, rigurozitatea Corneliei Salvan, din Austria, care asigură în fiecare an secretariatul tehnic al congresului, alături de echipa organizatorică a Consiliului Judeţean Alba, în frunte cu omniprezentul Ioan Bâscă şi cu vajnicul director Ioan Bodea (secretariat atât de aglomerat încât rămâne an de an nemâncat la aceste manifestări), aş vrea să vă spun câte ceva despre alocuţiunea doamnei Tomozei, de la Paris, care l-a cunoscut personal pe Constantin Brâncuşi, despre cea a doamnei Ungureanu de la Roma, despre plăcutele intervenţii ale părintelui Târziu de la Paris, despre cele ale cineastului şi scriitorului american de origine română Timotei Ursu, care trăieşte la New York dar vine în fiecare an la congres, alături de ing. Ioan Popa, fratele său român de pe pământ american. De menţionat că toţi românii din afara graniţelor care au fost prezenţi la lucrările congresului au declarat, sub deviza „patria noastră este limba română”, că pentru ei adevărata Capitală a României nu este la Bucureşti, ci la Alba Iulia!
Aş vrea să redau şi probleme dureroase ale celor ce se confruntă cu tentative de distrugere a comunităţilor româneşti din alte ţări, cărora li se închid şcolile şi bisericile, despre cei 40.000 de români trăitori în Kazahstan, urmaşi ai celor deportaţi în lagăre, din Moldova noastră de dincolo de Prut (explicaţie a diminuării numărului de români rămaşi azi ca votanţi împotriva comuniştilor lui Voronin)… Nu am spaţiu nici să redau în această ediţie premiile oferite de către preşedintele Consiliului Judeţean Alba, Ion Dumitrel, prefectul Ştefan Bardan şi primarul Mircea Hava unor personalităţi de prim rang, care trudesc de ani de zile în cadrul congresului. Dar asupra unui moment special, dureros şi înălţător totodată, trebuie să mă opresc: cel al dezvelirii bustului lui Adrian Păunescu, primul din ţară, realizat de talentatul sculptor albaiulian Romi Adam într-un timp record (cum a realizat şi bustul lui Grigore Vieru, acum un an), la comanda preşedintelui Dumitrel. A fost un moment de emoţie înlăcrimată din partea tuturor celor prezenţi, începând cu ÎPS Andrei, care a oficiat slujba de sfinţire, alături de părintele Târziu din Franţa şi de părintele Gheaja, care a fost cel mai apropiat de sufletul Poetului. Emoţie împărtăşită de toţi cei prezenţi, oficialii menţionaţi anterior, cărora li s-au alăturat delegaţii de la congres, precum şi Ion Mărgineanu, Aurel Pantea, Victor Socaciu, Florin Săsărman şi Vali Şerban. Mi-ar lua prea mult timp şi spaţiu să redau numele tuturor celor ce l-au omagiat pe Adrian Păunescu în fiinţa sa nemuritoare de bronz, aşa cum l-a surprins artistul albaiulian: trist, privindu-ne parcă plin de milă pe noi, cei ce-am rămas aici, ca să-i ducem lupta în care ne-a călăuzit mai departe şi să-i desăvârşim opera de uniune românească. Încă de anul trecut, când stătea pe un scaun lângă bustul fratelui său întru simţire românească Grigore Vieru (căci picioarele nu-l mai ţineau din pricina bolii pe care o ignora, făcând eforturi titanice peste tot pe unde era chemat) mulţi dintre cei ce am fost prezenţi am avut presimţirea că nu-l vom mai avea multă vreme în mijlocul nostru. Şi el simţea şi parcă ştia asta. Ba chiar mai mult: parcă şi-o dorea! Parcă dorea să-şi ia locul odată în nemurire, alături de Vieru şi de toţi înaintaşii, avertizându-ne cu ultimele sale cuvinte: „Păziţi-vă, fraţilor, inima şi gândul”!
Dar pentru că neamul românesc este nemuritor, aşa cum sunt codrii, după ce ne-am oprit o clipă să ne aplecăm asupra fratelui nostru uriaş prăbuşit sub securea morţii, ne-am înălţat apoi frunţile şi am revenit la ale noastre, la cele care nu suferă amânare. Respectiv la lucrările congresului, ale cărui dezbateri au continuat. Redăm mai jos REZOLUŢIA celei de-a XIV-a ediţii a Congresului Spiritualităţii Româneşti, iar în ziarul nostru de mâine veţi putea citi DECLARAŢIA Congresului Spiritualităţii Româneşti privind Republica Moldova.
Ioan HĂNŢULESCU

Rezoluţia
celei de a XIV-a ediţii a Congresului Spiritualităţii Româneşti

Întruniţi la Alba Iulia în zilele de 28 noiembrie – 02 decembrie 2010 participanţii la cel de al XIV -lea Congres al Spiritualităţii Româneşti au dezbătut în cadrul lucrărilor în plen şi a celor trei secţiuni probleme privind Marea Unire desăvârşită la Alba Iulia ca expresie a dăinuirii noastre în timp, spiritualitatea românească în universalitate, (Dimitrie Cantemir, Nicolae Iorga, Constantin Brâncuşi). Liga Culturală – promotor al făuririi unităţii naţionale (120 de ani de la fondare). Au fost prezentate ample comunicări despre situaţia comunităţilor româneşti din 31 de ţări, relevându-se în special problemele specifice ale vieţii culturale, ale relaţiilor cu naţionalităţile conlocuitoare, editarea de cărţi, reviste, gazete.
Congresul a prevăzut o serie întreagă de acţiuni culturale: expoziţii, lansări de cărţi, spectacole teatrale, concerte prezentate de formaţiuni artistice profesionale şi de amatori din ţară şi din străinătate. S-a menţionat activitatea prodigioasă a unor comunităţi româneşti, (Portugalia, Italia, Austria, Kazahstan etc) Vorbitorii s-au referit la necesitatea acestor comunităţii de a fi ajutate de Guvernul României, de instituţii neguvernamentale pentru a-şi păstra identitatea naţională, credinţa, limba şi valorile spirituale. În special s-a atras atenţia asupra problemelor grave cu care se confruntă românii din Serbia (Valea Timocului), Ucraina, Bulgaria şi Republica Moldova (Transnistria), Ungaria, unde  au loc procese organizate de deznaţionalizare şi de ignorare a activităţii culturale. S-a considerat imperioasă necesitatea de a apăra limba română, „casă a fiinţei noastre”  care ne dă certitudinea că suntem un popor făuritor de istorie.
A fost reiterată problema instituţionalizării  Congresului Spiritualităţii Româneşti ca instituţie cu activitate permanentă a românilor de pretutindeni cu sarcini concrete şi legitimaţii individuale, cotizaţii, secretariat şi obţinerea unui sediu permanent al Congresului în Capitala Românilor de Pretutindeni. Participanţii la Congres au cerut ca instituţiile de resort ala statului român să adopte o atitudine fermă de respingere, condamnare şi dezavuare a tuturor acţiunilor antiromâneşti care încalcă flagrant suveranitatea, independenţa şi unitatea naţională a statului român. A fost subliniată necesitatea unor acţiuni pentru lichidarea consecinţelor pactului Ribbentrop – Molotov, fapt care s-a fixat într-o rezoluţie aparte. Reformarea sistemelor educaţionale a fost considerată ca un imperativ al timpului nostru. În acest sens se cere organizarea unor acţiuni recomandate de ONU şi UNESCO. Participanţii la congres s-au pronunţat pentru înfiinţarea Asociaţiei oamenilor de afaceri români din Diaspora.
Ideea generală a Congresului a fost necesitatea de solidarizare a românilor de pretutindeni spre a se putea depăşi criza şi rezolva probleme stringente.
Alba Iulia
30.11.2010

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI