Rămâi conectat
Festivalul Roman Apulum - 2022

Actualitate

România sub avertizare meteo de temperaturi scăzute: Ce obligații au angajatorii față de salariați în această perioadă

Ziarul Unirea

Publicat

în

În contextul în care întreaga țară se află sub o avertizare meteo de temperaturi scăzute, fenomen meteo ce va afecta România câteva zile, și anume până joi, prezentăm astăzi obligațiile angajatorilor pentru protecția salariaților care lucrează în aer liber.

Potrivit avertizărilor ANM, vremea din țara noastră va fi extrem de rece până joi, întreg teritoriul României, dar mai ales partea de sud, fiind afectat de un val de frig, care va aduce temperaturi ce pot ajunge până la -22 grade Celsius. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2000 privind măsurile ce pot fi aplicate în perioadele cu temperaturi extreme pentru protecția persoanelor încadrate în muncă stipulează obligațiile pe care le au angajatorii în aceste situații.

Măsurile prezente în actul normativ menționat anterior „se aplică pentru asigurarea protecţiei persoanelor încadrate în muncă în perioadele în care, datorită condiţiilor meteorologice nefavorabile, se înregistrează temperaturi extreme”. Temperaturile extreme de iarnă sunt, conform ordonanței de urgență, temperaturile care scad sub -20 de grade Celsius sau care, corelate cu condițiile de vânt intens, pot fi echivalate cu acest nivel.

Elit - Gustul Desăvârșit

Așadar, în condiții de vreme deosebit de rece, angajatorii trebuie să ia toate măsurile pentru asigurarea condițiilor de microclimat la locul de muncă.

Suplimentar, angajatorii trebuie să se asigure că, în perioadele cu temperaturi scăzute extreme, salariații care lucrează în aer liber beneficiază  de:

  • ceai fierbinte în cantitate de 0,5-1 litru/ persoana/ schimb;
  • pauze pentru refacerea capacității de termoreglare;
  • echipament individual de protecție.

În cazul în care angajatorii nu au posibilitatea de a asigura condițiile menționate mai sus salariațiilor care lucrează în aer liber, iar temperaturile extreme se mențin pe o perioadă de cel puțin două zile, aceștia trebuie să ia, împreună cu reprezentanţii sindicatelor sau cu reprezentanţii aleşi ai salariaţilor, următoarele măsuri:

  • reducerea duratei zilei de lucru;
  • întreruperea colectivă a lucrului cu asigurarea continuităţii activităţii în locurile în care aceasta nu poate fi întreruptă, potrivit prevederilor legale.

Ulterior aplicării măsurilor de mai sus, angajatorii, de comun acord cu sindicaliștii sau reprezentanții salariaților, trebuie să stabilească modalitatea prin care se recuperează timpul nelucrat și modalitățile de plată. Există două variante pentru a face acest lucru, și anume:

  • se poate recupera, în decurs de șase luni, timpul de reducere a duratei zilei de lucru sau de întrerupere colectivă a activităţii;
  • dacă nu se recuperează timpul de reducere, se acordă drepturile salariale proporțional cu timpul lucrat efectiv.

Angajatorii trebuie să asigure primul ajutor și transportul la cea mai apropiată unitate sanitară a persoanelor afectate de temperaturile extreme. Totodată, angajatorii sunt obligați să schimbe locul de muncă sau să reducă programul de muncă persoanelor cu diverse afecțiuni și care au contraindicații privind munca la temperaturi extreme. Dacă nu se achită de aceste obligații, angajatorii riscă amenzi cuprinse între 1.500 și 2.500 de lei.

Sursa: avocatnet.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Actualitate

A fost descoperită cea mai „tânără” planetă din galaxie. Astronom: „Este ca şi cum am privi la propriul nostru trecut”

Ziarul Unirea

Publicat

în

A fost descoperită cea mai „tânără” planetă din galaxie. Astronom: „Este ca şi cum am privi la propriul nostru trecut”

Cea .mai „tânără” planetă din galaxie a fost descoperită de către oamenii de știință. În curând, telescopul Webb va ajuta la măsurarea planetei, care ar putea oferi date privind modul în care s-au transformat și Pământul.

În revista The Astrophysical Journal Letters, oamenii de ştiinţă au anunţat dovezi convingătoare privind existenţa unei lumi cu o vârstă de doar 1,5 milioane de ani, ceea ce o face una dintre cele mai tinere planete descoperite vreodată, poate chiar cea mai tânără.

Elit - Gustul Desăvârșit

Această lume, aflată la 395 de ani-lumină de Pământ, în constelaţia Ophiuchus, este atât de tânără încât elementele sale constitutive de gaz şi praf încă se formează, potrivit New York Times, conform Mediafax.

„Este ca şi cum am privi la propriul nostru trecut”, a declarat Myriam Benisty, astronom la Institutul de Planetologie şi Astrofizică din Grenoble, Franţa, şi coautor al studiului.

Deoarece planeta suspectă este învăluită de materia care o formează, vor fi necesare observaţii telescopice suplimentare pentru a-i confirma existenţa. Presupunând că nu este un detritus stâncos care se deghizează în planetă, oamenii de ştiinţă o pot folosi pentru a înţelege mai bine cum se formează lumile.

Torentul de exoplanete nou descoperite a complicat sau a infirmat teoriile de lungă durată privind formarea planetelor. Dar locaţia acestei planete mici, bine fixată în discul de materie primordială din jurul stelei sale, susţine ideea că majoritatea planetelor îşi petrec o mare parte din timp crescând într-un fel de creşă similară.

Descoperirea sugerează că „toate sistemele planetare au un proces comun de formare”, a declarat Anders Johansen, astronom la Universitatea Lund din Suedia, care nu a fost implicat în acest studiu. În ciuda haosului din cosmos, a spus el, „există, de fapt, multă ordine” atunci când vine vorba de crearea planetelor.

Echipa de oameni de ştiinţă a folosit Atacama Large Millimeter/submillimeter Array (ALMA), o colecţie de 66 de antene care acţionează la unison în Chile, pentru a aduna dovezi ale acestei lumi extrem de tinere. Gazul şi praful orbitează în jurul anumitor stele în aşa-numitele discuri circumstelare. Acest material, care se adună pentru a forma planete în aceste discuri, emite unde radio pe care ALMA le poate detecta.

Anul trecut, Dr. Benisty şi colegii ei au folosit ALMA pentru a face prima detecţie fără echivoc a unui halou de gaz şi praf care orbitează în jurul unei exoplanete: o turnătorie circumplanetară care încă mai face lumea pe care o învăluia, şi poate şi câteva luni.

Pentru cel mai recent studiu, ei au îndreptat ALMA spre AS 209, o stea doar un pic mai grea decât soarele. Cu o vârstă de doar 1,5 milioane de ani, aceasta a început de curând să ardă hidrogen, echivalentul stelar al unui copil mic care rosteşte primele cuvinte.

S-a constatat că discul circumstelar al lui AS 209 are mai multe lacune. Iar într-unul dintre aceste goluri, ALMA a detectat semnătura de unde radio a unei furtuni de creare a unei planete, gaz care, probabil, înfăşura o lume asemănătoare lui Jupiter încă în construcţie.

Vârsta exactă a planetei nu va fi stabilită în curând, dar este probabil ca aceasta să fie foarte asemănătoare cu steaua sa în formare. Dar tinereţea sa nu este singurul lucru care stârneşte interesul astronomilor. Este, de asemenea, uimitor de departe de steaua sa. Neptun, cea mai îndepărtată planetă din sistemul nostru solar, se află la o distanţă de aproximativ 2,8 miliarde de mile de Soare. Această exoplanetă se află la o distanţă de aproape 19 miliarde de mile de propria stea.

Acest lucru ridică semne de întrebare cu privire la planeta noastră.

Dimensiunea discului de resturi care a forjat Pământul şi celelalte planete este incertă. „Poate că discul a fost doar puţin mai mare decât orbita lui Neptun şi de aceea Neptun este cea mai îndepărtată planetă”, a declarat Dr. Johansen. Dar poate că centrul nostru de materie creatoare de planete a fost mai mult asemănător cu cel al lui AS 209. Dacă este aşa, „nu putem exclude, de asemenea, că propriul nostru sistem solar are o planetă dincolo de Neptun”, a spus el, poate ipotetica Planetă 9 pe care unii astronomi o suspectează că zăboveşte în întunericul îndepărtat.

În zilele următoare, telescopul spaţial James Webb va determina masa nou-născutului planetar şi îi va studia chimia atmosferică. Şi prin realizarea unui portret detaliat al uneia dintre cele mai tinere lumi cunoscute de ştiinţă, aceste observaţii ne vor apropia pe toţi de răspunsul la întrebarea supremă, a declarat Jaehan Bae, astronom la Universitatea din Florida şi unul dintre autorii studiului: „De unde am venit?”.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

România are aproape 4.8 milioane de pensionari: Care a fost pensia medie în iulie

Ziarul Unirea

Publicat

în

România are aproape 4.8 milioane de pensionari: Care a fost pensia medie în iulie

Conform datelor centralizate de Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP), un număr de 4.794.670 pensionari era înregistrat în iulie 2022 în România, iar pensia medie a fost de 1.733 lei.

Dintre aceştia, 714.544 aveau perioade lucrate în agricultură, pensia medie fiind de 508 lei.

Din numărul total al pensionarilor din sistemul public de pensii, numărul celor care s-au pensionat la limita de vârstă era de 3.821.660 persoane, dintre care 2.202.199 femei, în timp ce pensia medie se situa la 1.930 de lei.
Aproape jumătate de milion de români primesc pensie de urmaș

Elit - Gustul Desăvârșit

Pensie anticipată au primit, în iulie 2022, un număr de 9.202 persoane (2.473 lei, pensie medie), pensie anticipată parţială 93.048 de persoane (1.790 de lei pensia medie) şi pensie de invaliditate 401.879 persoane (pensie medie de 792 lei), dintre care 44.427 persoane pentru gradul I de invaliditate (677 lei, pensie medie).

În aceeaşi lună, pensia de urmaş s-a acordat unui număr de 468.722 persoane (907 lei pensia medie), în timp ce ajutor social au primit 159 pensionari (418 de lei în medie).

Sursa: stirileprotv.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Perseide 2022. În jur de 100 de stele căzătoare se pot vedea în noaptea de 12 spre 13 august pe cerul României

Ziarul Unirea

Publicat

în

Perseide 2022. În jur de 100 de stele căzătoare se pot vedea în noaptea de 12 spre 13 august pe cerul României

Perseidele reprezintă o ploaie de meteori, care apare atunci când Pământul trece prin fluxul de resturi provenite din coada unei comete. Fenomenul atinge apogeul între 12 august, la miezul nopții, și 13 august, în zorii zilei.

CITEȘTE ȘI: Perseidele 2022: Când are loc spectaculoasa ploaie de stele din acest an și cum poate fi admirată

Astronomic, luna august este cunoscută pentru apariţia roiului Perseide, care îşi va atinge maximul de vizibilitate, în România, în noaptea de 12 spre 13 august. Denumite după constelația din care provin, Perseidele reprezintă unul dintre numeroasele roiuri de meteori activi într-un an.

Toate aceste particule de praf provin de la cometa 109P/Swift-Tuttle, care, atunci când trece pe lângă Soare, sublimează şi praful cosmic prins în nucleul îngheţat este eliberat în spaţiu.

Elit - Gustul Desăvârșit

Perseidele în 2022, un fenomen astronomic deosebit, vizibil pe cerul României

Perioada de activitate a Perseidelor este cuprinsă între 17 iulie și 26 august, cu atingerea maximă a curentului în noaptea de 12 spre 13 august. În decursul a 60 de minute, se vor putea vedea, pe cerul României, în jur de 100 de stele căzătoare.

Anul acesta Luna se va afla în faza de Lună Plină, va fi strălucitoare și se va vedea toată noaptea. Va rămâne pe cer toată noaptea și va dăuna foarte mult observațiilor. Chiar și din locurile cu cer bun, din cauza Lunii se vor vedea foarte puține Perseide.

Cea mai buna perioadă de observare a Perseidelor din 2022 este dupa miezul nopții până dimineața. Oamenii sunt sfătuiți să se îndrepte spre zonele de periferie, acolo unde luminile sunt mai slabe. Cel mai bun loc este un loc la țară sau la munte.

Orice meteor al cărui traiectorie inversă ajunge în constelația Cassiopeia (între Cassiopeia și Perseu) este o „perseidă”.

„Priviți minim 30-40 de minute fără întreruperi, după care faceți o mică pauză și reluați observațiile. Nu prea contează în ce direcție priviți, cât timp nu vă uitați în pământ sau la telefon.

Pentru o fracțiune de secundă vedem acest fenomen, denumit de astronomi meteor. Particula de praf cosmic care arde în atmosferă se numește meteoroid, iar pietroiul care uneori cade pe Pământ se numește meteorit”, au mai informat reprezentanții Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare

Copyright © 2004 - 2022 Ziarul Unirea