România, printre țările europene cu cea mai slabă participare a adulților la educație și formare în 2022, cu o rată medie de 5,4%
România, printre țările europene cu cea mai slabă participare a adulților la educație și formare în 2022, cu o rată medie de 5,4%
Trei dintre regiunile României au avut o rată de participare a adulților la programe de educație și formare de sub 5% în 2022 și niciuna dintre regiunile țării nu a depășit pragul de 10%, potrivit datelor prezentate săptămâna aceasta de Eurostat. Cifrele plasează România printre statele europene cu cea mai slabă participare a adulților la educație și formare, doar Bulgaria, Grecia și Croația având procente mai mici, în medie.
Astfel, România a avut, în 2022, o rată medie de participare a adulților (persoane cu vârste între 25 și 64 de ani) de 5,4%, dar cu diferențe foarte mari între regiuni. Dacă Regiunea Nord-Vest este singura care depășește pragul de 7,5%, în centru, rata de participare este de doar 2,5%.
Participarea adulților la educație și formare reprezintă unul dintre indicatorii-cheie privind educația la nivelul Uniunii Europene, cu o rată-țintă de participare de minimum 47% în 2025.
Rata de participare a adulților la educație și formare, pe regiuni:
Macroregiunea 1 – 5,3%: Regiunea Nord-Vest – 7,7%, Centru – 2,5%
Macroregiunea 2 – 7,1%: Regiunea Nord-Est – 7,2%, Sud-Est – 6,9%
Macroregiunea 3 – 5,6%: Regiunea Sud-Muntenia – 6,1%, București-Ilfov – 5,1%
Macroregiunea 4 – 3,1%: Regiunea Sud-Vest Oltenia – 3%, Vest – 3,2%
Deși România are mai puține regiuni cu o rată participării adulților la educație de sub 5% decât Polonia, are și mai puține regiuni cu o rată de peste 7,5%. Astfel că România se află într-o situație doar puțin mai bună decât țările care au cea mai slabă performanță pentru acest indice – Bulgaria, Croația, Grecia.
Potrivit Eurostat, în 29 dintre regiunile Europei rata de participare a adulților la educație și formare a fost de sub 5% anul trecut. Cele mai multe au fost în Bulgaria, cu toate cele șase regiuni ale sale, Grecia cu 10 din 12 regiuni, Croația cu 3 din 4 regiuni. În același grup apar și România, cu 3 regiuni, precum și Polonia, cu 5 regiuni. Doar o regiune din Germania și una din Belgia mai înregistrează rezultate minime.
La polul opus se află 96 din cele 240 de regiuni ale Europei. Astfel, în două din cinci regiuni europene, ratele de participare depășesc media UE de 11,9%. Aici intră toate regiunile din: Danemarca, Spania, Olanda, Austria, Slovenia, Finlanda, Suedia, precum și țările cu o singură regiune Estonia, Luxemburg, Malta.
În 24 de regiuni, cel puțin o treime dintre persoanele cu vârste între 25-64 de ani au participat la un program de educație sau formare în cele patru săptămâni anterioare cercetării. Cel mai bun rezultat l-au avut opt regiuni din Suedia, cu un nivel maxim de 38,1% în regiunea Stockholm.
Secțiune Știri sub articolul principal
Știri recente din categoria Actualitate
Bursele sociale nu vor fi tăiate pe perioada vacanței. Ministru: ,,Numărul elevilor care vor putea beneficia de acest sprijin va creşte”
Bursele sociale nu vor fi tăiate pe perioada vacanței. Ministru: ,,Numărul elevilor care vor putea beneficia de acest sprijin va creşte” Ministrul Educaţiei şi Cercetării, Mihai Dimian, a anunțat vineri, 28 august 2026, că nu va propune Guvernului reducerea sprijinului anual acordat elevilor prin bursele sociale. Prin majorarea cu aproximativ 7% a pragului de venit […]
Orașul din județul vecin în care motorina şi benzina se vând cel mai ieftin din ţară: Cât costă carburanții
Orașul din județul vecin în care motorina şi benzina se vând cel mai ieftin din ţară: Cât costă carburanții Prețurile benzinei și motorinei au rămas, în general, aproape neschimbate de vineri până sâmbătă, însă un oraș din România se remarcă prin cele mai mici prețuri la carburanți din țară. În municipiul Reghin, din judeţul Mureş, […]
Legea ANI, prin care Dominic Fritz își pierde mandatul de primar în Timișoara, promulgată de Nicușor Dan: Explicația președintelui
Legea ANI, prin care Dominic Fritz își pierde mandatul de primar în Timișoara, promulgată de Nicușor Dan: Explicația președintelui Președintele Nicușor Dan a promulgat legea ANI, adoptată de Parlament, care prevede și încetarea mandatului primarului Timișoarei, Dominic Fritz, și implicit plecarea acestuia de la conducerea Primăriei Timișoara. ,,Am promulgat astăzi Legea pentru modificarea și completarea […]
