România, printre țările europene cu cea mai slabă participare a adulților la educație și formare în 2022, cu o rată medie de 5,4%
România, printre țările europene cu cea mai slabă participare a adulților la educație și formare în 2022, cu o rată medie de 5,4%
Trei dintre regiunile României au avut o rată de participare a adulților la programe de educație și formare de sub 5% în 2022 și niciuna dintre regiunile țării nu a depășit pragul de 10%, potrivit datelor prezentate săptămâna aceasta de Eurostat. Cifrele plasează România printre statele europene cu cea mai slabă participare a adulților la educație și formare, doar Bulgaria, Grecia și Croația având procente mai mici, în medie.
Astfel, România a avut, în 2022, o rată medie de participare a adulților (persoane cu vârste între 25 și 64 de ani) de 5,4%, dar cu diferențe foarte mari între regiuni. Dacă Regiunea Nord-Vest este singura care depășește pragul de 7,5%, în centru, rata de participare este de doar 2,5%.
Participarea adulților la educație și formare reprezintă unul dintre indicatorii-cheie privind educația la nivelul Uniunii Europene, cu o rată-țintă de participare de minimum 47% în 2025.
Rata de participare a adulților la educație și formare, pe regiuni:
Macroregiunea 1 – 5,3%: Regiunea Nord-Vest – 7,7%, Centru – 2,5%
Macroregiunea 2 – 7,1%: Regiunea Nord-Est – 7,2%, Sud-Est – 6,9%
Macroregiunea 3 – 5,6%: Regiunea Sud-Muntenia – 6,1%, București-Ilfov – 5,1%
Macroregiunea 4 – 3,1%: Regiunea Sud-Vest Oltenia – 3%, Vest – 3,2%
Deși România are mai puține regiuni cu o rată participării adulților la educație de sub 5% decât Polonia, are și mai puține regiuni cu o rată de peste 7,5%. Astfel că România se află într-o situație doar puțin mai bună decât țările care au cea mai slabă performanță pentru acest indice – Bulgaria, Croația, Grecia.
Potrivit Eurostat, în 29 dintre regiunile Europei rata de participare a adulților la educație și formare a fost de sub 5% anul trecut. Cele mai multe au fost în Bulgaria, cu toate cele șase regiuni ale sale, Grecia cu 10 din 12 regiuni, Croația cu 3 din 4 regiuni. În același grup apar și România, cu 3 regiuni, precum și Polonia, cu 5 regiuni. Doar o regiune din Germania și una din Belgia mai înregistrează rezultate minime.
La polul opus se află 96 din cele 240 de regiuni ale Europei. Astfel, în două din cinci regiuni europene, ratele de participare depășesc media UE de 11,9%. Aici intră toate regiunile din: Danemarca, Spania, Olanda, Austria, Slovenia, Finlanda, Suedia, precum și țările cu o singură regiune Estonia, Luxemburg, Malta.
În 24 de regiuni, cel puțin o treime dintre persoanele cu vârste între 25-64 de ani au participat la un program de educație sau formare în cele patru săptămâni anterioare cercetării. Cel mai bun rezultat l-au avut opt regiuni din Suedia, cu un nivel maxim de 38,1% în regiunea Stockholm.
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Actualitate
Plățile cash, limitate de la 1 ianuarie 2027: Cât vor mai putea plăti românii cu numerar
Plățile cash, limitate de la 1 ianuarie 2027: Cât vor mai putea plăti românii cu numerar Românii vor mai putea plăti cu bani lichizi, dar nu oricât și nu oricum, după ce Uniunea Europeană a decis introducerea unei limite maximale pentru plățile în numerar. Țara noastră trebuie să aplice noile reguli începând cu 1 ianuarie […]
Crește salariul minim în 2026, tăieri de 10% în administrația centrală și subvenții reduse pentru partide. Decizie în Coaliție
Crește salariul minim în 2026, tăieri de 10% în administrația centrală și subvenții reduse pentru partide. Decizie în Coaliție Coaliția de guvernare, reunită miercuri, 17 decembrie 2025, în prezența liderilor PSD, PNL, USR, UDMR și ai minorităților naționale, a ajuns la un acord asupra mai multor măsuri economice și administrative, care vizează reducerea cheltuielilor publice […]
Datoria externă a României continuă să crească vertiginos, în ciuda măsurilor de austeritate luate de Ilie Bolojan. Deficitul ajunge la 24 de miliarde de euro
Datoria externă a României continuă să crească vertiginos, în ciuda măsurilor de austeritate luate de Ilie Bolojan. Deficitul ajunge la 24 de miliarde de euro Datoria externă totală a crescut, în perioada ianuarie-octombrie 2025, cu 22 de miliarde de euro, până la peste 225 de miliarde de euro, potrivit datelor prezentate luni, 15 decembrie 2025, […]
