România, printre țările europene cu cea mai slabă participare a adulților la educație și formare în 2022, cu o rată medie de 5,4%
România, printre țările europene cu cea mai slabă participare a adulților la educație și formare în 2022, cu o rată medie de 5,4%
Trei dintre regiunile României au avut o rată de participare a adulților la programe de educație și formare de sub 5% în 2022 și niciuna dintre regiunile țării nu a depășit pragul de 10%, potrivit datelor prezentate săptămâna aceasta de Eurostat. Cifrele plasează România printre statele europene cu cea mai slabă participare a adulților la educație și formare, doar Bulgaria, Grecia și Croația având procente mai mici, în medie.
Astfel, România a avut, în 2022, o rată medie de participare a adulților (persoane cu vârste între 25 și 64 de ani) de 5,4%, dar cu diferențe foarte mari între regiuni. Dacă Regiunea Nord-Vest este singura care depășește pragul de 7,5%, în centru, rata de participare este de doar 2,5%.
Participarea adulților la educație și formare reprezintă unul dintre indicatorii-cheie privind educația la nivelul Uniunii Europene, cu o rată-țintă de participare de minimum 47% în 2025.
Rata de participare a adulților la educație și formare, pe regiuni:
Macroregiunea 1 – 5,3%: Regiunea Nord-Vest – 7,7%, Centru – 2,5%
Macroregiunea 2 – 7,1%: Regiunea Nord-Est – 7,2%, Sud-Est – 6,9%
Macroregiunea 3 – 5,6%: Regiunea Sud-Muntenia – 6,1%, București-Ilfov – 5,1%
Macroregiunea 4 – 3,1%: Regiunea Sud-Vest Oltenia – 3%, Vest – 3,2%
Deși România are mai puține regiuni cu o rată participării adulților la educație de sub 5% decât Polonia, are și mai puține regiuni cu o rată de peste 7,5%. Astfel că România se află într-o situație doar puțin mai bună decât țările care au cea mai slabă performanță pentru acest indice – Bulgaria, Croația, Grecia.
Potrivit Eurostat, în 29 dintre regiunile Europei rata de participare a adulților la educație și formare a fost de sub 5% anul trecut. Cele mai multe au fost în Bulgaria, cu toate cele șase regiuni ale sale, Grecia cu 10 din 12 regiuni, Croația cu 3 din 4 regiuni. În același grup apar și România, cu 3 regiuni, precum și Polonia, cu 5 regiuni. Doar o regiune din Germania și una din Belgia mai înregistrează rezultate minime.
La polul opus se află 96 din cele 240 de regiuni ale Europei. Astfel, în două din cinci regiuni europene, ratele de participare depășesc media UE de 11,9%. Aici intră toate regiunile din: Danemarca, Spania, Olanda, Austria, Slovenia, Finlanda, Suedia, precum și țările cu o singură regiune Estonia, Luxemburg, Malta.
În 24 de regiuni, cel puțin o treime dintre persoanele cu vârste între 25-64 de ani au participat la un program de educație sau formare în cele patru săptămâni anterioare cercetării. Cel mai bun rezultat l-au avut opt regiuni din Suedia, cu un nivel maxim de 38,1% în regiunea Stockholm.
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Actualitate
Un vortex polar vine direct către România: Un nou val de ger ar putea lovi puternic în februarie
Un vortex polar vine direct către România: Un nou val de ger ar putea lovi puternic în februarie Luna februarie ar putea fi lovită de un nou val de ger, meteorologii monitorizând o modificare semnificativă a circulației aerului la nivel european. Cauza principală este destabilizarea vortexului polar, fenomen care facilitează „scăparea” aerului rece spre latitudini […]
Concediu suplimentar 2026: Care angajați primesc zile de odihnă în plus și câte Pe lângă durata standard a concediului anual, legislația muncii prevede acordarea unor zile libere în plus pentru anumite categorii de salariați, în funcție de condițiile de muncă, vârstă sau situații medicale specifice. Aceste prevederi sunt reglementate prin Codul Muncii și prin acte […]
Aproape o treime dintre terenurile agricole din România sunt lucrate de străini. Ministru: „Terenul României nu pleacă nicăieri”
Aproape o treime dintre terenurile agricole din România sunt lucrate de străini Un procent semnificativ din pământul cultivabil al României, 28%, este arendat de companii cu capital străin, a declarat ministrul Agriculturii, Florin Barbu. Întrebat dacă această situație ar putea reprezenta o amenințare pentru securitatea națională, ministrul a minimalizat riscurile: „Străinii nu pot pleca cu […]
