România, printre țările europene cu cea mai slabă participare a adulților la educație și formare în 2022, cu o rată medie de 5,4%
România, printre țările europene cu cea mai slabă participare a adulților la educație și formare în 2022, cu o rată medie de 5,4%
Trei dintre regiunile României au avut o rată de participare a adulților la programe de educație și formare de sub 5% în 2022 și niciuna dintre regiunile țării nu a depășit pragul de 10%, potrivit datelor prezentate săptămâna aceasta de Eurostat. Cifrele plasează România printre statele europene cu cea mai slabă participare a adulților la educație și formare, doar Bulgaria, Grecia și Croația având procente mai mici, în medie.
Astfel, România a avut, în 2022, o rată medie de participare a adulților (persoane cu vârste între 25 și 64 de ani) de 5,4%, dar cu diferențe foarte mari între regiuni. Dacă Regiunea Nord-Vest este singura care depășește pragul de 7,5%, în centru, rata de participare este de doar 2,5%.
Participarea adulților la educație și formare reprezintă unul dintre indicatorii-cheie privind educația la nivelul Uniunii Europene, cu o rată-țintă de participare de minimum 47% în 2025.
Rata de participare a adulților la educație și formare, pe regiuni:
Macroregiunea 1 – 5,3%: Regiunea Nord-Vest – 7,7%, Centru – 2,5%
Macroregiunea 2 – 7,1%: Regiunea Nord-Est – 7,2%, Sud-Est – 6,9%
Macroregiunea 3 – 5,6%: Regiunea Sud-Muntenia – 6,1%, București-Ilfov – 5,1%
Macroregiunea 4 – 3,1%: Regiunea Sud-Vest Oltenia – 3%, Vest – 3,2%
Deși România are mai puține regiuni cu o rată participării adulților la educație de sub 5% decât Polonia, are și mai puține regiuni cu o rată de peste 7,5%. Astfel că România se află într-o situație doar puțin mai bună decât țările care au cea mai slabă performanță pentru acest indice – Bulgaria, Croația, Grecia.
Potrivit Eurostat, în 29 dintre regiunile Europei rata de participare a adulților la educație și formare a fost de sub 5% anul trecut. Cele mai multe au fost în Bulgaria, cu toate cele șase regiuni ale sale, Grecia cu 10 din 12 regiuni, Croația cu 3 din 4 regiuni. În același grup apar și România, cu 3 regiuni, precum și Polonia, cu 5 regiuni. Doar o regiune din Germania și una din Belgia mai înregistrează rezultate minime.
La polul opus se află 96 din cele 240 de regiuni ale Europei. Astfel, în două din cinci regiuni europene, ratele de participare depășesc media UE de 11,9%. Aici intră toate regiunile din: Danemarca, Spania, Olanda, Austria, Slovenia, Finlanda, Suedia, precum și țările cu o singură regiune Estonia, Luxemburg, Malta.
În 24 de regiuni, cel puțin o treime dintre persoanele cu vârste între 25-64 de ani au participat la un program de educație sau formare în cele patru săptămâni anterioare cercetării. Cel mai bun rezultat l-au avut opt regiuni din Suedia, cu un nivel maxim de 38,1% în regiunea Stockholm.
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Actualitate
Pensii 2025 | Fondurile de pensii private, active de 194,9 miliarde de lei, în noiembrie. Creștere de peste 30% față de anul trecut
Fondurile de pensii private, active de 194,9 miliarde de lei, în noiembrie. Creștere de peste 30% față de anul trecut Active în valoare de 194,9 miliarde lei, la finalul lunii noiembrie 2025, în creștere cu 31% față de nivelul înregistrat la aceeași dată din 2024 au fondurile de pensii private obligatorii, potrivit Autorității de Supraveghere […]
Andrei Caramitru, despre dezastrul din turism: Nu avem capacitatea, IQ-ul, nimic pentru a face turism de calitate, asta e realitatea. Care sunt motivele
Andrei Caramitru, despre dezastrul din turism: Nu avem capacitatea, IQ-ul, nimic pentru a face turism de calitate, asta e realitatea. Care sunt motivele Andrei Caramitru explică, într-o analiză, de ce turismul românesc traversează una dintre cele mai grave crize din ultimii ani și de ce pensiunile și hotelurile rămân goale, în ciuda investițiilor făcute. El […]
Șoferii de mașini hibride, cu mult mai expuși la riscul de deces decât cei care conduc autoturisme pe benzină. Motivul
Șoferii de mașini hibride, cu mult mai expuși la riscul de deces decât cei care conduc autoturisme pe benzină. Motivul Cele mai recente date arată că șoferii de mașini hibride au de trei ori mai multe șanse să moară în accidente comparativ cu cei care conduc autoturisme pe benzină. Potrivit datelor Departamentului pentru Transport, citate […]
