România, printre țările cu cea mai mică speranță de viață din UE. Cine se află sub noi în clasament
România, printre țările cu cea mai mică speranță de viață din UE. Cine se află sub noi în clasament
România este a 3-a țară cu cea mai mică speranță de viață din UE, doar două țări fiind mai slabe la acest capitol decât noi. La partea opusă a clasamentului se află țări precum Spania sau Italia.
Spania este ţara din Uniunea Europeană (UE) cu cea mai mare speranţă de viaţă, de 84 de ani, şi se află peste media comunitară, care este de 81,5 ani, în timp ce România are a treia cea mai mică speranţă de viaţă din UE, de 76,6 ani, potrivit ultimelor date actualizate, vineri, de agenţia comunitară de statistică Eurostat, citate de EFE.
România este urmată în acest clasament doar de Letonia, cu 75,9 ani şi de Bulgaria, cu 75,8 ani.
Totuşi, cea mai mare creştere a speranţei de viaţă din 2019 şi până în 2023 s-a înregistrat în România, creşterea speranţei de viaţă fiind de un an, urmată de Lituania (+0,8 ani) şi Bulgaria, Cehia, Luxemburg şi Malta (toate cu o creştere de +0,7 ani).
Citește și: PENSII 2024: Ce penalizări se aplică de la 1 septembrie pentru pensionarea anticipată. Explicații oficiale
La polul opus se situează Austria şi Finlanda, care au înregistrat cele mai mari scăderi ale speranţei de viaţă (minus 0,4 ani fiecare), urmate de Estonia şi Olanda (minus 0,2 ani).
Acestea sunt datele preliminare culese la sfârşitul anului 2023, conform cărora Spania are cea mai mare speranţă de viaţă la naştere din întreaga Uniune Europeană (84 de ani), urmată îndeaproape de Italia (83,8 ani) şi de Malta (83,6 ani).
În total, 15 din cele 27 de ţări membre ale UE depăşesc media UE privind speranţa de viaţă (81,5 ani).
În general, ţările cu cea mai mică speranţă de viaţă sunt cele din Europa de Est şi ţările baltice, în timp ce ţările din Marea Mediterană, Scandinavia şi Europa Centrală au cea mai mare speranţă de viaţă.
Citește și: Pacienții asigurați în sistemul de sănătate ar putea beneficia de un nou drept: Ce presupune terapia durerii
Aceasta este speranţa de viaţă a tuturor ţărilor UE, ordonată de la cea mai mare la cea mai mică: Spania (84 ani), Italia (83,8 ani), Malta (83,6), Suedia (83,4), Luxemburg (83,4), Franţa (83,1), Belgia (82,5), Cipru (82,5), Portugalia (82,4), Olanda (82), Slovenia (82), Danemarca (81,9), Finlanda (81,7), Grecia (81,6), Austria (81,6), Germania (81,2), Cehia (80); Estonia (78,8), Croaţia (78,8), Polonia (78,6), Slovacia (78,1), Lituania (77,3), Ungaria (76,9), România (76,6), Letonia (75,9) şi Bulgaria (75,8).
Comparând aceste date din 2023 cu cele din 2019, an de referinţă pentru stabilirea comparaţiilor, fiind ultimul înainte de izbucnirea pandemiei de coronavirus, rezultă că până la 18 ţări din UE şi-au mărit speranţa de viaţă, în timp ce Spania s-a menţinut stabilă, la 84 de ani.
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI

Știri recente din categoria Actualitate
Proiect de lege în Parlament: Cumulul de contracte în instituțiile publice, companiile de stat și regiile autonome, limitat la 12 ore
Proiect de lege în Parlament: Cumulul de contracte în instituțiile publice, companiile de stat și regiile autonome, limitat la 12 ore În spațiul public au aparut informații privind faptul că un număr important de angajați la stat dețin mai multe contracte de muncă în instituții publice, depășind astfel numărul legal de ore/zi lucrate, prevăzut prin […]
Apartamentele turistice, sub lupa ANAF: Verificări și taxe pentru proprietarii listați online
Apartamentele turistice, sub lupa ANAF: Verificări și taxe pentru proprietarii listați online Statul face ordine pe piața apartamentelor turistice după multi ani de pierderi de sute de milioane de euro. Uniunea Europeană cere platformelor de închiriere să ofere ANAF-ului lista de proprietari care au înscrise apartamente în regim hotelier. Multe dintre ele nu au fost […]
În 2015, România putea să ceară aderarea la euro, dar nu s-a vrut. Radu Georgescu: Economia se prăbușește și va urma calea Greciei din 2010. Parcursul Croației, după trecerea la moneda unică
În 2015, România putea să ceară aderarea la euro, dar nu s-a vrut. Radu Georgescu: Economia se prăbușește și va urma calea Greciei din 2010. Parcursul Croației, după trecerea la moneda unică În 2015, România putea să ceară aderarea la euro, dar nu s-a vrut, iar în prezent economia se prăbușește și va urma calea […]