România, locul doi în UE în topul lipsurilor materiale GRAVE. Bulgarii ocupă primul loc
Rata de deprivare materială severă a ajuns la 16,8%, în 2018, în scădere cu 2,9 puncte procentuale faţă de 2017. Bulgarii o duc mai rău decât noi, arată un studiu Eurostat.
În statele membre ale UE, Bulgaria (20,9%), România (16,8%) şi Grecia (16,7%) au înregistrat cele mai mari ponderi de deprivare materială. În schimb, ratele au fost sub 2,5% în Suedia (1,1% în 2017), Luxemburg (1,2% în 2017) şi Ţările de Jos (2,4%).
În 2018, 6,2% din populaţie sau aproximativ 31 de milioane de persoane din UE au înregistrat lipsuri materiale severe, însemnând că nu şi-au putut permite cel puţin patru dintre următoarele elemente, considerate de majoritatea oamenilor dezirabile sau necesare pentru a duce o viaţă adecvată: să îşi poată plăti la timp facturile; să îşi încălzească locuinţa; să poată face faţă unor cheltuieli neprevăzute; să mănânce carne (sau peşte sau echivalentul vegetarian al acestora) în mod regulat; să aibă anual o vacanţă de o săptămână, departe de casă; un televizor; o maşină de spălat; un autovehicul; un telefon.
Gospodăriile compuse dintr-un singur adult sunt cele mai afectate. Rata deprivării materiale pentru gospodăriile cu un singur adult este de 9,1%, în cazurile în care respectiva gospodărie nu include copii. Rata creşte în cazul gospodăriilor compuse dintr-un singur adult cu copii, la 13,2%. Pentru gospodăriile în care sunt prezenţi doi sau mai mulţi adulţi, ratele sunt semnificativ mai mici: 4,4% fără copii şi 5,7% cu copii.
În medie, rata deprivării materiale din UE a scăzut cu 0,4% în 2018, de la 6,6% în 2017. În mod similar, în majoritatea ţărilor pentru care sunt disponibile date pentru anul 2018, rata deprivării materiale a scăzut faţă de 2017, excepţie făcând Finlanda, unde aceasta a crescut cu 0,7%, de la 2,1% în 2017, la 2,8% în 2018; Franţa, unde a crescut cu 0,6%, de la 4,1% în 2017 la 4,7% în 2018; Regatul Unit, unde a crescut cu 0,5%, de la 4,1% în 2017 la 4,6% în 2018; şi Danemarca, unde a crescut cu 0,3%, de la 3,1% în 2017 la 3,4% în 2018.
Cele mai mari scăderi au fost înregistrate în Bulgaria (de la 30% în 2017, la 20,9% în 2018), urmată de Grecia (de la 21,1%, la 16,7%) şi Ungaria (de la 14,5%, la 10,1%).
Sursa: mediafax.ro
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI

Știri recente din categoria Economie
Comunicat de presă PNRR – finalizare proiect „DOTAREA UNITĂȚILOR DE ÎNVĂȚĂMÂNT PREUNIVERSITAR DIN COMUNA SĂSCIORI”
Comunicat de presă UAT COMUNA Săsciori anunță finalizarea proiectului de investiție cu titlul „DOTAREA UNITĂȚILOR DE ÎNVĂȚĂMÂNT PREUNIVERSITAR DIN COMUNA SĂSCIORI”. Apel de proiecte gestionat de Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării denumită în continuare (UEFISCDI), în numele și pentru Ministerul Educației, finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență […]
Comunicat de presă PNRR: anunţ lansarea proiect „TRANSFORMAREA DIGITALĂ A SOCIETĂȚII MOLD TECHNOLOGY SRL, ACCELERAREA SUCCESULUI PRIN TEHNOLOGIE”
Comunicat de presă MOLD TECHNOLOGY SRL anunţă lansarea proiectului cu titlul „TRANSFORMAREA DIGITALĂ A SOCIETĂȚII MOLD TECHNOLOGY SRL, ACCELERAREA SUCCESULUI PRIN TEHNOLOGIE”, finanţat prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, Componenta C9. SUPORT PENTRU SECTORUL PRIVAT, CERCETARE, DEZVOLTARE ȘI INOVARE, Apel DIGITALIZAREA IMM- URILOR – GRANT DE PÂNĂ LA 100.000 EURO PE ÎNTREPRINDERE CARE SĂ […]
Comunicat de presă PNRR – finalizare proiect „Dotarea cu echipamente digitale performante a societății GHERMAN ALIN STUDIO SRL”
Comunicat de presă GHERMAN ALIN STUDIO SRL anunță finalizarea proiectului „Dotarea cu echipamente digitale performante a societății GHERMAN ALIN STUDIO SRL”, cod proiect 971.1/i3/c9, finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență, Componenta C9 – Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare și inovare, Investiția I3 – Scheme de ajutor pentru sectorul privat. Proiectul, derulat în […]