România, îngropată în datorii: Prag istoric depășit la datoria publică

România, îngropată în datorii: Prag istoric depășit la datoria publică

Datoria publică a României a depășit în aprilie 2025 pragul simbolic și psihologic de 1.000 de miliarde de lei, ajungând la 1.013,16 miliarde lei – adică 56,6% din PIB, potrivit datelor Ministerului Finanțelor.

Este pentru prima dată în istoria recentă când România atinge acest nivel, pe fondul unei creșteri rapide a îndatorării, cauzată de deficite bugetare mari și costuri tot mai mari pentru finanțarea datoriei.

La sfârșitul lunii martie 2025, datoria publică a României era estimată la 998,2 miliarde de lei, echivalentul a 55,8% din PIB. Cu doar trei luni înainte, la finalul anului 2024, aceasta era de 964,4 miliarde de lei (54,8% din PIB). Comparativ cu decembrie 2019, când nivelul datoriei era de 372,9 miliarde de lei (35% din PIB), statul român aproape și-a triplat datoria în mai puțin de șase ani.

Depășirea efectivă a pragului de 1.000 de miliarde de lei a fost influențată de momentul în care a fost decontată o emisiune de obligațiuni pe piețele externe. Deși împrumutul de 2,75 miliarde de euro fusese contractat la sfârșitul lunii martie, înregistrarea oficială a datoriei în statistici a fost realizată abia pe 2 aprilie, ceea ce a împins valoarea totală peste acest reper istoric.

Depășirea pragului simbolic de 1.000 de miliarde de lei a fost determinată tehnic de momentul în care a fost decontată o emisiune de obligațiuni pe piețele internaționale.

Deși împrumutul de 2,75 miliarde de euro fusese contractat încă de la sfârșitul lunii martie, înregistrarea oficială în statistica datoriei publice a fost făcută abia pe 2 aprilie. Cu toate acestea, Ministerul Finanțelor a publicat datele oficiale aferente lunii aprilie abia la finalul lunii iulie, într-un context tensionat, marcat de presiuni crescânde pentru corectarea dezechilibrelor bugetare.

Escaladarea datoriei este însoțită de cheltuieli din ce în ce mai mari cu dobânzile. În primele cinci luni ale anului 2025, statul a plătit 22,86 miliarde de lei pentru dobânzile aferente împrumuturilor, cu aproape 43% mai mult decât în aceeași perioadă din 2024, când costurile s-au ridicat la 16 miliarde de lei. Această creștere reflectă condițiile dure de pe piețele financiare, unde România se împrumută la randamente ridicate, pe fondul deficitelor bugetare mari și persistente.

România a acumulat, în ultimii ani, deficite bugetare excesive, care au alimentat masiv datoria publică. Potrivit metodologiei ESA, deficitele au fost de 9,2% din PIB în 2020, 7,1% în 2021, 6,4% în 2022, 6,6% în 2023 și au urcat la un record de 9,3% în 2024 – cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană.

Aceste dezechilibre fiscale au crescut necesarul de finanțare al statului și au pus o presiune tot mai mare pe costurile de împrumut, în contextul în care piețele devin din ce în ce mai prudente față de riscul suveran.

Pentru anul 2025, estimările oficiale indică o datorie publică ce se va apropia de 1.100 de miliarde de lei (58,1% din PIB), potrivit ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare.

Această proiecție este construită pe baza unui deficit bugetar de 7% din PIB, adică aproximativ 135 de miliarde de lei. În plus, statul trebuie să refinanțeze datorii scadente în valoare de circa 97 de miliarde de lei, ceea ce ridică necesarul total brut de finanțare la 232 de miliarde de lei în 2025. Planul Ministerului Finanțelor este să acopere această sumă în proporție de 45% din surse interne și 55% din piețele externe.

Pentru a preveni o posibilă retrogradare a ratingului de țară – aflat deja la limita inferioară a categoriei recomandate investitorilor – Guvernul a introdus, în luna iulie, un pachet de măsuri de stabilizare fiscală.

Acesta cuprinde înghețarea salariilor și pensiilor la nivelul lunii noiembrie 2024 până în 2026, precum și creșteri de taxe. Alte măsuri fiscale, în special privind reducerea cheltuielilor, sunt așteptate în perioada următoare. Potrivit analiștilor, doar aplicarea strictă a acestor politici poate redresa sustenabil bugetul și reduce presiunea de finanțare.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI