România, codașa Europei la igiena DENTARĂ. Cum ajung oamenii să folosească țuica ca „tratament”

România, codașa Europei la igiena DENTARĂ. Cum ajung oamenii să folosească țuica ca „tratament”

România rămâne, de ani buni, codașa Uniunii Europene în privința igienei dentare, iar diferența dintre mediul urban și cel rural este uriașă. În multe sate sărace, lipsa cabinetelor stomatologice, veniturile reduse și educația sanitară precară creează un mediu în care problemele dentare devin adevărate drame personale.

Pentru mulți oameni, vizita la dentist nu reprezintă doar o cheltuială greu de suportat, ci un lux pe care nu și-l vor permite niciodată. Din această cauză, ajung să ignore durerea până când situația devine critică, iar soluțiile medicale sunt limitate.

În loc să beneficieze de tratamente de specialitate, numeroși locuitori din zonele rurale recurg la metode improvizate, transmise din generație în generație, considerate pe vremuri „leacuri” pentru calmarea durerii.

Tămâia aplicată direct pe dinte, spirtul folosit ca anestezic și, mai ales, țuica pusă pe gingii sunt soluții frecvente în multe gospodării. Oamenii speră ca alcoolul tare să amorțească durerea, însă, în realitate, aceste practici provoacă arsuri, infecții severe și distrug țesuturile din jurul dintelui.

Situațiile cele mai dramatice apar acolo unde durerea devine insuportabilă, iar soluțiile financiare lipsesc complet. Nu sunt puține cazurile în care localnicii își scot singuri dinții acasă, folosind un patent sau alte obiecte metalice, riscând infecții grave, hemoragii și complicații care necesită intervenții medicale de urgență. Aceste autoextracții sunt rezultatul unui sistem în care prevenția lipsește aproape complet, iar soluțiile profesioniste sunt prea departe, atât fizic, cât și financiar.

Județe sărace, precum Botoșani, reflectă cel mai bine amploarea fenomenului. În numeroase comune nu există niciun cabinet stomatologic, iar pentru un control simplu oamenii trebuie să parcurgă zeci de kilometri. Chiar și în localități aflate la doar câțiva kilometri de oraș, costurile tratamentelor dentare depășesc cu mult veniturile celor care trăiesc din pensii minime sau din salarii modeste. Mulți ajung la camera de gardă doar pentru proceduri de urgență, unde se poate calma durerea și, de cele mai multe ori, se recurge la extracții, nu la tratamente de reconstrucție.

În lipsa posibilității de a continua tratamentul într-un cabinet privat, mulți pacienți rămân doar cu intervențiile de bază și își reiau viața cu danturi deteriorate sau aproape inexistente. Pentru unii dintre ei, singurul ajutor vine de la rudele plecate la muncă în străinătate, care le pot plăti lucrări dentare complexe. Cei care nu au asemenea sprijin rămân cu soluții limitate și cu dificultăți mari la masticație, vorbire și chiar nutriție.

La toate aceste probleme se adaugă și lipsa educației privind igiena orală. Raportările recente arată că un procent semnificativ dintre români nu se spală pe dinți regulat, iar controalele preventive sunt o raritate. Există chiar și cazuri în care adulți sau tineri nu și-au făcut niciodată un periaj corect sau nu au fost nici măcar o dată la dentist. Adolescenții provin în mare parte din familii care nu își permit să acopere costurile unui tratament dentar, ceea ce duce la acumularea problemelor de la vârste fragede.

Combinația dintre sărăcie, acces redus la servicii medicale, lipsa educației și obiceiul de a folosi leacuri tradiționale creează un cerc vicios care afectează sănătatea generală a populației. Problemele dentare netratate nu afectează doar aspectul estetic, ci pot agrava boli cardiovasculare, pot influența digestia și pot provoca infecții severe.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI