România a intrat oficial în stagflație: „Îngheț economic”

România a intrat oficial în stagflație: „Îngheț economic”

România a intrat, oficial, în stagflație, cu o stagnare a activității economice în 2026 și cu o inflație care continuă să afecteze puternic consumul și competitivitatea economică, afirmă consultantul economic Adrian Negrescu.

Estimările privind creșterea prețurilor în zona de energie din această toamnă (curent, gaze, gigacalorie, apă) riscă să prelungească acest îngheț economic până în al doilea semestru din 2027, arată o analiză Frames.

Singura veste bună este că economia supraviețuiește tuturor provocărilor, reziliența mediului de business fiind una remarcabilă având în vedere condițiile macroeconomice, de la fiscalitatea impredictibilă la inflația ridicată, dinamica negativă a vânzărilor și accentuarea blocajului financiar. spune Adrian Negrescu.

Experții de la Frames estimează primul pas de relaxare abia în mai 2027. Următoarea ședință de politică monetară este pe 8 octombrie.

,,Politica fiscală nu poate stimula. Deficitul bugetar trebuie să coboare de la 7,9% din PIB în 2025 spre 6,2% în 2026, sub procedura de deficit excesiv, iar datoria publică a depășit deja pragul de 60% din PIB și este proiectată la 61,6% anul acesta și 63,4% în 2027’’, afirmă Adrian Negrescu.

Potrivit analiștilor de la Frames, trei repere vor decide dacă 2026 se închide pe zero sau pe minus.

Primul este comunicatul INS din 9 octombrie, cu a doua variantă provizorie pentru trimestrul II, urmat de estimarea-semnal pentru trimestrul III. Dacă seria ajustată sezonier arată din nou o scădere față de trimestrul precedent, discuția despre recesiune tehnică revine pe masă.

Al doilea este ședința BNR din 8 octombrie și, mai ales, ritmul dezinflației din trimestrul IV. Dacă inflația coboară spre 6% așa cum proiectează banca centrală, primul semnal de relaxare monetară devine posibil spre finalul anului. Dacă rămâne peste 7%, relaxarea se împinge în 2027 și costul creditului pentru companii rămâne prohibitiv încă un an.

Al treilea, și cel mai important pentru creștere, este ritmul de absorbție a fondurilor europene. Formarea brută de capital fix la +10,9% este singura componentă din tot comunicatul INS care arată bine. Ea nu vine din investiție privată, ci din execuția publică finanțată european. Este, în acest moment, tot ce mai ține economia românească pe zero în loc de minus.

foto: arhivă (cu rol ilustrativ)

Secțiune Știri sub articolul principal

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne pe Google News