Rezultatele testului PISA confirmă dezastrul învăţământului românesc

Secretariatul OECD – Educaţie din Paris a făcut public raportul internaţional OECD – PISA 2009 pentru evaluarea elevilor. Centrul Naţional PISA 2009 a organizat testarea elevilor de 15 ani, eşantionaţi de Consorţiul PISA 2009 în data de 18 martie 2009.
La testare au participat 4.776 de elevi din 159 de instituţii de învăţământ din România, printre aceştia numărându-se şi 140 de elevi din judeţ, câte 35 de copii de la Colegiul Tehnic Aiud, Colegiul Naţional „Avram Iancu” Câmpeni, Colegiul Naţional „IM Clain” Blaj şi Grupul Şcolar „Dr. Lazăr Chirilă” Baia de Arieş. În Raportul internaţional PISA 2009 Results: „Ce ştiu elevii şi ce pot face” (vol. I) sunt prezentate informaţii de interes general, referitoare la performanţele sistemului educaţional românesc în acest ciclu de evaluare. Astfel, pe scala generală Citire/Lectură (domeniu principal pentru evaluarea din 2009, în funcţie de care se face clasificarea finală), România ocupă poziţia 49 din 65 de ţări participante, cu un scor mediu statistic de 424, semnificativ sub media ţărilor OECD. Pe scala domeniului Matematică scorul mediu obţinut este de 427, iar pe scala domeniului Ştiinţe scorul este de 428. În ambele situaţii rezultatele sunt semnificativ sub media ţărilor OECD.
Rezultatele obţinute pentru anul 2009 sunt aproape identice cu cele obţinute de România la precedentul ciclu al programului PISA 2006 (locul 47 din 57 de ţări participante), în care domeniul principal a vizat ştiinţele.
În ciuda declaraţiilor optimiste ale ministrului Daniel Funeriu, care pretinde că noua Lege a educaţiei naţionale va rezolva problemele din învăţământul românesc, în realitate acest lucru nu se va putea face decât în momentul alinierii la standardele Uniunii Europene a tuturor factorilor care asigură o educaţie de calitate. În primul rând, decongestionarea conţinuturilor programelor şcolare la nivelul celor din statele Uniunii Europene cu care elevii români au concurat. În prezent, programele şcolare din învăţământul preuniversitar românesc sunt stufoase, elevii fiind obligaţi să înveţe noţiuni sau chiar discipline întregi care nu le vor folosi niciodată după absolvire, aşa cum se întâmplă, de altfel, şi în învăţământul universitar. La aceasta se adaugă plata unor salarii similare celor din UE (unde un cadru didactic câştigă lunar, în medie, 1.500 de euro), infrastructură şcolară etc. Dar până acum nimeni nu şi-a asumat cu adevărat aplicarea unei reforme reale, un proces complex care ar presupune inclusiv reducerea de posturi (n. red. – şi pierderea de voturi), rezumându-se doar la schimbări de dragul schimbării, cum sunt şi cele prevăzute de noua Lege a educaţiei.
Robert GHERGU

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI