Rezultate alegeri CSM: Preşedintele Curţii de Apel Alba Iulia, Liviu Odagiu, ales membru al Consiliului Superior al Magistraturii
Rezultate alegeri CSM: Preşedintele Curţii de Apel Alba Iulia, Liviu Odagiu, ales membru al Consiliului Superior al Magistraturii
Magistrații din toată țara au ales miercuri, 22 iunie, viitorii membri ai Consiliului Superior al Magistraturii. Mandatul acestora este unul de 6 ani, care va începe în ianuarie 2023. Atribuțiile membrilor CSM sunt foarte impotante și cu impact asupra carierelor magistraților. Soluționarea diverselor cereri privind detașarea, transferul magistraților, aplicarea sancțiunilor disciplinare sau avizarea proiectelor de legi din justiție fac din funcția de membru CSM una dintre cele mai puternice din justiție.
Potrivit unor surse judiciare, magistrații aleși în adunările generale ale instanțelor și parchetelor sunt următorii:
Judecători:
Daniel Grădinaru (ÎCCJ)
Denisa Stănișor (ÎCCJ)
Liviu Odagiu (Curtea de Apel Alba Iulia)
Elena Costache (Curtea de Apel București)
Ramona Grațiela Milu (Curtea de Apel Brașov)
Laura Radu (Tribunalul București)
Mihai Ghica (Tribunalul Cluj)
Claudiu Drăgușin (Judecătorul Sector 4)
Vasile-Alin Ene (Judecătoria Ploiești)
Procurori:
Daniel Horodniceanu (DIICOT)
Emilia Ion (PCA București)
Bogdan Staicu (PT București)
Claudiu Sandu (PT Brașov)
Cătălina Sîntion (PJ Sector 3)
Lor li se vor adăuga doi reprezentanți ai societății civile, aleși de Senat, dar și trei membri de drept: ministrul justiției, președintele ÎCCJ și procurorul general al PÎCCJ.
Consiliul Superior al Magistraturii este condus de un judecător, din rândul membrilor aleși. Mandatul este de un an, fără posibilitatea înnoirii acestuia. Vicepreședintele este ales din rândul membrilor procurori. Cum aceștia sunt doar cinci, unul dintre ei va deține mandatul de vicepreședinte de două ori.
Potrivit Legii 317.2004, Consiliul Superior al Magistraturii alcătuiește lista finală cuprinzând magistrații aleși și o transmite Biroului permanent al Senatului.
Înainte de transmiterea listei către Biroul permanent al Senatului, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității verifică și comunică, în termen de 15 zile de la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii, dacă judecătorii și procurorii aleși au făcut parte din serviciile de informații înainte de 1990 sau au colaborat cu acestea, iar Consiliul Suprem de Apărare a Țării verifică și comunică Consiliului Superior al Magistraturii rezultatul verificărilor privind calitatea de ofițer acoperit, colaborator sau informator al serviciilor de informații a judecătorilor și procurorilor aleși, în termen de 15 zile de la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii.
Senatul, în prezența majorității membrilor săi, pe baza raportului Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, validează lista cuprinzând magistrații aleși ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii.
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Actualitate
Mai puțin de 100 de km de șosele rapide inaugurați în 2025 în România, jumătate cât în 2024. Autorităţile, optimiste pentru 2026
Mai puțin de 100 de km de șosele rapide inaugurați în 2025 în România, jumătate cât în 2024. Autorităţile, optimiste pentru 2026 România încheie anul 2025 cu aproape 100 de kilometri de drumuri de mare viteză în plus, deşi în ianuarie erau în lucru de şase ori mai mulţi. Realizările sunt la jumătate faţă de […]
CCR, undă verde noilor taxe locale 2026: Sunt vizate impozitele pe locuinţe, terenuri, maşini şi dividende și unele tarife pentru colete. Sesizarea AUR, respinsă
CCR, undă verde noilor taxe locale 2026: Sunt vizate impozitele pe locuinţe, terenuri, maşini şi dividende și unele tarife pentru colete. Sesizarea AUR, respinsă Curtea Constituțională a României (CCR) a respins miercuri, 10 decembrie 2025, contestația AUR privind legea prin care impozitele locale sunt majorate de la 1 ianuarie 2026, pentru care Guvernul și-a asumat […]
Cântatul la cobză, propus printre practicile și tradițiile care ar urma să fie incluse în UNESCO. România și Moldova au depus un dosar comun
Cântatul la cobză, propus printre practicile și tradițiile care ar urma să fie incluse în UNESCO. România și Moldova au depus un dosar comun Este propus printre practicile și tradițiile care ar putea fi incluse în Patrimoniul cultural imaterial al umanității cântatul la cobză. Experții UNESCO se reunesc la New Delhi, unde până în data […]