Revoluţii oranj în lumea arabă

Nu poţi să nu observi sau să te faci că nu observi acest „uragan” care cuprinde lumea arabă începând cu Tunisia, continuând cu Egiptul, apoi cu Yemenul şi Algeria, urmând să se extindă ca o pată de ulei în toate ţările musulmane.
Nu pot să nu fac o comparaţie între „oglinzi paralele” între revoluţiile de „catifea” din fostele ţări ale lagărului socialist şi aceste revoluţii cu tentă portocalie din ţările arabe. Revoluţia din Tunisia se aseamănă puţin cu revoluţiile de catifea din fostele ţări comuniste deoarece numai sub presiunea maselor preşedintele Zine Al Abidine Ben Ali fuge din ţară lăsând locul liber pentru un guvern democratic şi alegeri democratice în această ţară. Revoluţia iasomiei, cum este denumită în Tunisia, a fost fără vărsare de sânge şi fără a implica religia musulmană. Urmează uraganul portocaliu din Egipt în care populaţia din capitala Cairo şi apoi din marile oraşe Alexandria şi Suez se revoltă împotriva regimului dictatorial care ţine de peste 30 de ani al preşedintelui Hosni Mubarach. Din păcate deja sunt peste 100 de morţi şi peste 3000 de răniţi. Acest regim marionetă, fiindcă după declaraţiile Frăţiei musulmane din Iordania, acest tiran este susţinut de SUA, fiind prieten intim cu Joe Biden şi fiind susţinut de statele arabe satelite SUA ca Arabia Saudită, de regele Abdalh sau de Autoritatea Palestineană condusă de Abdul Abas.  Liderul opoziţiei este laureatul premiului Nobel, El-Baradei, care are susţinerea tot mai mare a populaţiei. Din păcate, regimul dictatorial, disperat, nu cedează, declară stare de asediu şi interzice celei mai populare televiziuni arabe Al-Jazeera să emită în Egipt. Cetăţenii sunt porniţi împotriva preşedintelui, nu împotriva guvernului şi ei cer „Jos, tiranul corupt!”, „Libertate şi pâine”! Liderii europeni Sarkozy, Merkel şi Cameron cer preşedintelui să reformeze ţara atât din punct de vedere politic cât şi economic şi social.
Esenţial este că pentru prima dată în lumea arabă nu se declară Jihad „război sfânt”, deci nu este implicată religia musulmană, cerându-se respectarea drepturilor omului.
Dacă se va întinde sau nu în toată lumea arabă revoluţia portocalie este un lucru pe care o să-l vedem cât de curând.
Dr. Mircea FRENŢIU
medic primar chirurg

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI