Rețelele sociale, interzise pentru copiii sub 13 ani. Organizația Salvați Copiii, avertisment privind dependența și abuzurile

Rețelele sociale, interzise pentru copiii sub 13 ani. Organizația Salvați Copiii, avertisment privind dependența și abuzurile

Rețelele sociale ar trebui interzise total copiilor sub 13 ani, iar accesul ar putea fi condiționat și strict monitorizat pentru cei între 13 și 15 ani.  Platformele care nu verifică vârsta utilizatorilor să fie sancționate, sunt principalele măsuri cerute de Salvați Copiii România, într-o poziție publică transmisă joi, 5 februarie 2026.

Organizația avertizează că, în lipsa unor reguli ferme și a unor mecanisme reale de aplicare, copiii sunt expuși unor riscuri grave legate de sănătatea mintală, siguranța online și exploatarea sexuală, în contextul în care studiile recente arată utilizarea excesivă a rețelelor sociale de către minori, simptome de dependență la peste o cincime dintre copiii cu vârste cuprinse între 11 și 15 ani și zeci de mii de raportări anuale de conținut abuziv generat chiar de minori.

Datele prezentate de organizație arată că utilizarea rețelelor sociale a devenit aproape universală în rândul minorilor. Un studiu realizat de Salvați Copiii în decembrie 2025 indică faptul că inclusiv copiii cu vârste între 12 și 14 ani sunt prezenți masiv pe platforme online, iar peste o treime dintre ei au conturi publice, accesibile oricărui utilizator.

În paralel, un studiu al Organizației Mondiale a Sănătății arată că peste 22% dintre copiii români cu vârste între 11 și 15 ani manifestă simptome de sevraj psihologic atunci când accesul la telefon sau dispozitive digitale este întrerupt, un indicator al instalării dependenței.

Cum afectează rețelele sociale sănătatea mintală a copiilor

Meta-analizele publicate în perioada 2022–2025 evidențiază corelații consistente între utilizarea problematică a rețelelor sociale și simptome depresive, anxietate, tulburări de somn și dificultăți de concentrare.

În cazurile severe, sunt semnalate comportamente de autovătămare. Studiile longitudinale recente indică faptul că utilizarea costantă este asociată cu un risc de peste două ori mai mare de comportament suicidar. Cercetările mai nuanțate arată însă că nu timpul total petrecut în fața ecranelor este factorul decisiv, ci modul de utilizare: incapacitatea de a se opri, stările de neliniște fără acces la telefon și folosirea social media ca mecanism de evitare a problemelor.

Abuzuri online și conținut ilegal generat de copii

Un alt semnal de alarmă îl reprezintă amploarea abuzurilor online. În 2025, linia de raportare operată de Salvați Copiii în cadrul programului Ora de Net a înregistrat peste 53.000 de raportări de materiale cu abuz sexual asupra copiilor.

Conform datelor europene, aproximativ 80-90% dintre aceste materiale sunt generate chiar de copii, care produc imagini sau videoclipuri adesea sub presiune, manipulare sau fără a înțelege consecințele. Aceste materiale ajung ulterior să circule în rețele de exploatare.

Organizația atrage atenția și asupra vulnerabilităților suplimentare ale copiilor din medii defavorizate, care pot deveni ținte mai ușoare în lipsa unor mecanisme de protecție.

Jocurile video online, o problemă ignorată

Salvați Copiii semnalează că riscuri similare există și în mediul jocurilor video online care permit comunicarea liberă între utilizatori, prin chat text sau audio. Deși sunt percepute ca forme de divertisment, aceste jocuri pot expune copiii la solicitări de imagini abuzive și la mecanisme care amplifică dependența digitală, precum recompensele virtuale sau notificările constante.

Organizația susține că este nevoie de reglementări specifice și pentru acest segment al mediului online.

Interdicție totală pentru copii sub 13 ani

Organizația cere „interdicția totală și fără excepții a accesului la rețelele de socializare pentru copiii sub 13 ani”. Pragul de vârstă trebuie să devină efectiv, nu doar declarativ, iar sistemele actuale bazate pe auto-declararea vârstei sunt considerate ineficiente și ușor de eludat, potrivit sursei citate.

Salvați Copiii propune implementarea unor sisteme reale de verificare a vârstei, precum cele bazate pe identitate digitală sau alte soluții tehnice, sub supravegherea autorităților publice.

Acces condiționat între 13 și 15 ani, cu rol activ al părinților

Pentru copiii cu vârste cuprinse între 13 și 15 ani, organizația propune un acces condiționat, doar cu acordul explicit al părinților. Modelul invocat este cel aflat în dezbatere în Danemarca, care presupune o aplicație națională de verificare a vârstei și instrumente de control parental funcționale.

Autoritățile ar urma să pună la dispoziția familiilor informații privind timpul zilnic de acces, specialiștii recomandând un maximum de o oră pe zi, precum și aplicații care să verifice eligibilitatea copiilor în funcție de vârstă.

Sancțiuni pentru platformele care ignoră regulile

„Sancțiuni reale pentru platformele care permit crearea de conturi de către minori fără verificare” reprezintă o altă cerință centrală. Companiile care operează rețele sociale ar trebui să fie responsabilizate legal pentru lipsa verificării vârstei și pentru expunerea copiilor la conținut inadecvat, inclusiv reclame la jocuri de noroc sau materiale violente.

Organizația susține că sancțiunile trebuie să fie proporționale și suficient de dure pentru a descuraja practicile neconforme.

Educația digitală, obligatorie în școli

Introducerea obligatorie a educației digitale și a siguranței online în curriculum este considerată esențială pentru dezvoltarea rezilienței copiilor. Potrivit organizației, modulele ar trebui adaptate vârstei și să includă componente de învățare socio-emoțională, folosind modele verificate și validate.

Datele Eurostat arată că doar aproximativ 28% dintre români dețin competențe digitale de bază, ceea ce subliniază urgența formării elevilor și a profesorilor în acest domeniu. Salvați Copiii avertizează că dependența digitală nu poate fi combătută doar prin interdicții. Sunt necesare investiții în activități extracurriculare, cluburi educaționale, sport și spații comunitare deschise.

Specialiștii organizației subliniază că un copil petrece în prezent peste 40–50 de ore pe săptămână în fața ecranelor, mai mult decât un adult la locul de muncă.

Exemple din alte țări și apel către Guvern

Organizația solicită ca Guvernul să își asume rolul de reglementator al pieței digitale în ceea ce privește protecția minorilor. Acest lucru ar presupune certificarea platformelor care respectă standardele de siguranță și sancționarea celor care nu o fac, precum și colaborarea cu industria tehnologică pentru implementarea principiului „Safety by Design”.

Salvați Copiii invocă experiența unor state precum Australia, Franța, Spania sau Danemarca, unde au fost adoptate sau sunt în curs de implementare legi care limitează accesul minorilor la rețelele sociale.

Organizația solicită Guvernului României să acorde prioritate acestui proiect legislativ și să inițieze, în regim de urgență, un proces coerent de reglementare, subliniind că „protecția copiilor în mediul digital este o obligație a statului” și trebuie realizată în interesul superior al copilului.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI