Replică dură a Universității “1 Decembrie 1918″ Alba Iulia privind retrocedarea clădirii către Arhiepiscopia Catolică

După ce Guvernul a făcut public zilele trecute lista imobilelor revendicate pentru retrocedare de către foștii proprietari, listă pe care se află și clădirea principală în care funcționează Universitatea “1 Decembrie 1918″ din Alba Iulia, astăzi, conducerea instituției  de învățământ superior a făcut câteva precizări și chiar dezvăluiri în acest sens, care vin să domolească îngrijorările albaiulienilor privind această situație.

Daniel Breaz, rectorul universității din orașul Marii Uniri și prorectorul Moise Achim au declarat că instituția pe care o conduc nu va pierde clădirea revendicată de Arhiepiscopia Romano-Catolică din Alba Iulia.

Cei doi profesori care au condus destinele centrului universitar în ultimii 10 ani susțin că sunt convinși că nimeni nu va putea să înstrăineze clădirea revendicată, care este de altfel întăbulată pe universitate. Există în acest sens numeroase documente care demontează orice argument al celor care solicită această retrocedare.

“Nu o să pierdem nicio clădire. Trebuie să fim realiști. Dacă nu era Universitatea 1Decembrie 1918, dacă nu le întrețineam, dacă nu le dotam, ar fi fost, ca să mă exprim plastic cu burienile de  doi metri. Și nu concep ca cineva după ce vede ce frumos este Palatul Apor, după ce vede ce frumoasă este clădirea principală, să vină să o ceară înapoi. Trebuie să trecem peste unele lucruri care, cel puțin mie mi se par aberante.

Da! Se acord și cu retrocedările, dar haideți să gândim! De ce nu au venit să ceară retrocedarea unei clădiri atunci când era în paragină? (..)

De ce nu ne cer grajdurile regale? Am început o investiție serioasă acolo. Probabil când va fi gata și va arăta foarte bine și acea clădire, o să ni se ceară să o retrocedăm.

Haideți să vedem cum au fost construite aceste clădiri, din ce bani au fost construite, ce acte au pe aceste clădiri și apoi să discutăm despre redrocedare.

Eu cred că acest subiect trebuie să fie închis. Pe clădirea principală a Universității nu există absolut niciun document, care să ateste că acea clădire a aparținut cuiva.

Ca să ceri o clădire trebuie să ai documente. Pe clădirea universității nu există absolut nici un document, cel puțin din informațiile pe care le avem ca instituție, care să ateste că acea clădire a aparținut cuiva.”, a precizat Daniel Breaz.

Moise Achim, fostul rector al universității din Alba Iulia, în prezent prorector, este expertul în legătură cu acest subiect.  El este convins, după ce ani la rând a studiat acest caz și a adunat documente, deplasându-se chiar și la arhivele din Budapesta pentru acest lucru, că, în procent de 99%,  instituția de învățământ superior din județul nostru nu poate pierde această clădire.

Acesta a explicat că în anul 2005, pe cînd ocupa funcția de rector, a demonstrat comisiei naționale pentru retrocedări din subordinea Guvernului României, cu documente, că această clădire nu a fost construită din banii Bisericii Romano – Catolice, clădirea aparținând de fapt și de drept universității albaiuliene.

“Documentele pe care le avem atestă faptul că acel liceu, zis „Mailat”, aparținea din punct de vedere religios de episcopul Mailat și nu a fost în subordinea Bisericii Romano-Catolice. A fost un liceu maghiar în care au învățat și copii români și copii maghiari sau copii germani. Așa era politica, ca liceul respectiv să fie păstorit din punct de vedere religios de un episcop. Asta nu înseamnă că acel liceu a aparținut Bisericii Romano-Catolice.

Fondurile cu care s-a construit această structură laică erau din prescripții publice și erau pentru burse, pentru ajutorarea bătrânilor, pentru pensii, inclusiv pentru partea de susținere a învățământului” a explicat conf. dr. Moise Achim.

Profesorul a sugerat că pagini importante din documente oficiale aflate în arhive, care avantajau instituția pe care o reprezintă, lipseau fără nicio explicație.

“Sunt documentat pe acest subiect. A fost o perioadă destul de densă în care am adunat documente din arhive. Ca un amănunt, exact de la pagina cutare la pagina cutare lipseau din arhive. Mai multe o să vă spun la momentul potrivit”, a conchis Moise Achim.

Guvernul a anunțat că intenționează să își angajeze răspunderea în Parlament pentru un proiect de lege privind despăgubirile pentru imobilele naţionalizate. Documentul prevede că destinaţia anumitor imobile retrocedate, precum cele în care funcţionează şcoli şi spitale, va putea fi menţinută doar pentru o perioadă de zece ani de la momentul deciziei de retrocedare. Pe lista prezentată de Guvern cu clădirile vizate se află mai multe sedii ale unor unități prestigioase de învățământ, cum sunt Facultatea de Limbi Străine Bucureşti, Facultatea de Litere din cadrul Universității “Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, Liceul “Dinu Lipatti” din Bucureşti, Liceul de Artă “Nicolae Tonitza” din Bucureşti, Colegiul Naţional “Mircea cel Bătrân” din Râmnicu-Vâlcea, Seminarul Teologic din Curtea de Argeş sau Colegiul Naţional “Silvania” din Zalău și bineînțeles Universitatea “1 Decembrie 1918″ Alba Iulia revendicată de către Arhiepiscopia Romano – Catolică.

Proiectul de lege privind masurile pentru finalizarea procesului de restituire, in natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate abuziv in perioada regimului comunist in România a fost adoptat de Guvern in cadrul sedintei din 10 aprilie, in forma convenită cu reprezentantii Curtii Europene a Drepturilor Omului.

Articol în curs de actualizare

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI