Registrul Agresorului ar putea fi înființat în România: Femeile ar putea afla din timp dacă partenerul are un trecut violent. Cum va funcționa

Registrul Agresorului ar putea fi înființat în România: Femeile ar putea afla din timp dacă partenerul are un trecut violent. Cum va funcționa

Câte femei ar mai fi astăzi în viață dacă ar fi știut, din timp, cine doarme lângă ele? Doar în primele opt luni ale anului, fenomenul violenţei domestice a crescut în România cu 26 de procente. Peste 40 de mii de femei lovite, ameninţate, terorizate de partenerii lor. Fundaţia Mereu Aproape şi comunitatea SHERO a cerut joi, 17 septembrie 2026, în Parlamentul României, un Registru al Agresorului, exact după modelul britanic, Clar’s Law.

Fiecare femeie să aibă dreptul să întrebe dacă partenerul ei are un trecut violent, înainte să devină următoarea victimă. Procurorul general, conducerea Poliției și parlamentarii s-au așezat la aceeași masă, în Palatul Parlamentului. Pentru că dreptul de a întreba poate însemna dreptul de a trăi.

Procurori, polițiști, parlamentari, primari, specialiști din protecția copilului și femei care au trecut prin iadul violenței domestice au răspuns demersului curajos iniţiat de Alessandra Stoicescu, Fundaţia Mereu Aproape şi comunitatea Shero – e nevoie urgent de un Registru al Agresorului, după modelul britanic Clare’s Law. Inițiativa pornește de la o întrebare pe care prea multe victime nu au avut cui să o adreseze: este omul de lângă mine un agresor?

„Registrul care să poată fi consultat de oricine, prin mecanisme clare, acolo trebuie să ajungem. Ministerul de Interne susține acest lucru. Să punem în toate instituțiile statului afișe prin care, ele fiind în zona toaletelor, femeia aflată în pericol să poată primi această informație. Se întâmplă peste tot în lume. Și, trei, hai să vedem în legislație ce trebuie schimbat, inclusiv în Codul de procedură penală. Parlamentarii să se aplece să vadă ce trebuie făcut, ca pruncuciderea, femicidul să nu mai fie o realitate despre care vorbim la știri mult prea des”, a afirmat Alessandra Stoicescu, președintele Fundației Mereu Aproape.

Pentru că dreptul de a întreba poate însemna dreptul de a trăi. La fel si un apel la 112. Campania va începe cu afișe în toate instituțiile publice, inclusiv în toalete, unde femeile pot citi informațiile fără să fie văzute de agresor. Delegatul de Tineret al României a printat exemplarele şi le-a împărţit către autorităţile locale.

„Ceea ce m-a adus pe mine astăzi aici, atât ca delegat de tineret al României, cât și ca om, ca femeie: m-am născut în Teleorman, în 1999. În același an și în același județ s-au născut mai multe femei, printre care și Mihaela. Mihaela nu mai este printre noi. Ea a fost ucisă, deși avea ordin de protecție, în fața copiilor ei. Soarta cuiva nu trebuie să fie despre noroc. Trebuie să rezolvăm problema astăzi, dar să ne asigurăm că nu va mai reveni peste 10-20 de ani”, a spus Lavinia Teodorescu, delegat de tineret al României, Congresul Puterilor Locale și Regionale din Europa.

Cifrele Ministerului de Interne arată cât de mare este problema. În primele 8 luni din 2026, cazurile de violență domestică au crescut cu 26 de procente. Polițiștii au înregistrat peste 40.000 de infracțiuni.

„Trebuie să acționăm pe trei direcții: prevenirea, evaluarea riscului și, bineînțeles, intervenția. Pentru mine și colegii mei este foarte importantă rapiditatea. Polițiștii au intervenit în peste 103.000 de cazuri, iar 23% dintre acestea au fost identificate cu risc iminent”, a declarat Bogdan Despescu, chestor general de poliție și secretar de stat, Ministerul Afacerilor Interne.

„De ce ajungem la genul ăsta de drame, cu o femeie care are ordin de protecție și este omorâtă? Avem un proiect pe care luni îl vom depune, care face ca brățara electronică să devină regulă. Prin noul mecanism, pe care noi îl numim «opt-out», brățara va fi aplicată ca măsură de protecție, iar victima trebuie să își exprime în scris dacă nu și-o dorește”, a spus Alina Gorghiu, președinte, Comisia specială comună a Camerei Deputaților și Senatului.

Una din trei femei e victima unei agresiuni ori a constrangerii in familie. Asa ca statul are datoria sa raspunda la timp, inainte ca tacerea sa coste o viata.

„În spatele fiecărui dosar e o persoană care a cerut ajutor, uneori explicit, uneori prin semnale pe care instituțiile statului trebuie să fie capabile să le identifice până nu e prea târziu. Consider că propunerea pentru dezvoltarea unei baze de date interinstituționale în materia violenței domestice merită o analiză serioasă”, a declarat Cristina Chiriac, procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Primul pas a fost făcut astăzi. Urmează dezbaterile și întâlnirile cu instituțiile care trebuie să avizeze proiectul. Parlamentarii prezenţi cer ca inițiativa să fie adoptată cât mai urgent.

Secțiune Știri sub articolul principal

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne pe Google News