Reforma administrativă ar șterge de pe harta județului Alba 27 de comune

Reforma administrativă ar șterge de pe harta județului Alba 27 de comune

Periodic, cam de câte ori ajung la fundul sacului bugetar și contribuabilii asupra cărora pun taxe peste taxe îi întreabă ce fac pentru a reduce cheltuielile nesăbuite ale statului, politicienii scot din joben tema reorganizări administrativ-teritoriale și reducerea aparatului funcționăresc. 

Ba mai mult, Monstruoasa Coaliție PSD – PNL și nănașul lor Iohannis justificau uniunea prin aceea că au nevoie de o majoritate consistentă în Parlament deoarece au de făcut reforme importante printre care și cea adminitrativ-teritorială pentru care este nevoie de modificarea Constituției.

Ce au făcut, de fapt? 

Un mare NIMIC în afară de a prădui banul public. Ajunși prin această operațiune de anvergură la fundul sacului bugetar, au fluturat iar ideea restructurării aparatului bugetar. Fix acum o lună, în 11 septembrie, premierul Marcel Ciolacu declara: „Cred că e nevoie şi de o reformă administrativă în România, dacă vreţi o părere personală, şi ea ar trebui începută cu localităţile care au până în 1.500-2.000 de locuitori.

Trebuie dat acest semnal, poate nu de la alegerile acestea, la alegerile viitoare, dar în România este nevoie şi de o reformă administrativă. Trebuie să o facem şi să ne-o asumăm”. Da, da suntem de acord că este nevoie de această reformă, dar ne îndoim amarnic de seriozitatea declarației premierului privind asumarea ei! Oricum, e clar că ea nu se va face curând. De ce nu se va face deși ea ar aduce serioase economii la buget? Pentru că aceiași politicieni care ne-o promit nu sunt destul de serioși ca să o și facă.

De fapt, ei nu au interesul să o facă pentru că localitățile astea mici care depind de alocarea bugetară a șefului de la județ sunt mașinării de mânat cetățenii, cu indicații clare, la vot!

„În materie de cheltuieli, rezolvarea problemelor este extrem de dificilă, presupune refacerea întregii administrații publice. Ar trebui ca instituții întregi să dispară, ar trebui ca UAT-uri să dispară.

Avem aproape 3.000 de comune, România nu mai poate suporta costurile administrative”, spune consilierul guvernatorului BNR, Eugen Rădulescu. Și ce dacă spune? Mai bine să piară țara decât să se facă această reformă! Asta ne transmit, de fapt, primarii prin opoziția cruntă pe care o fac acestei reforme imperios necesare. Păi, ce s-ar face ei? Unde ar mai găsi ei loc de muncă unde să-și stabilească singuri salariile lor și neamurilor și amantelor angajate prin primării, dar salarii pe care le plătesc din alocări de la bugeul de stat pentru că nu au destule venituri proprii nici măcar pentru asta, darmite să facă ceva util pentru cetățeni?

Pentru că nu avem politicieni destul de serioși, destul de puternici ca să facă ceea ce este necesar pentru Țară, așa de dragul exercițiului, am căutat să văd câte comune ar dispărea de pe harta administrativ-teritorială a județului Alba. Am luat în calcul doar criteriul populației, anume pe cele care au mai puțin de 1.500 de locuitori.

Ei bine, 27 dintre ele, reprezentând în procente 40 la sută din totalul de 67 ar dispărea: *Almașu Mare – 1.048 de locuitori, *Arieșeni – 1.464 de locuitori (la limită), *Avram Iancu – 1.271 de locuitori, *Blandiana – 818 locuitori, *Bucium – 1.272 de locuitori, *Cenade – 1.031 de locuitori, *Ceru Băcăinți – 227 de locuitori, *Ciuruleasa – 1.110 locuitori, *Cut (desprinsă de Câlnic în urmă cu vreo 2 decenii) – 1.054 de locuitori, *Doștat – 980 de locuitori, *Fărău – 1.303 locuitori, *Gârda de Sus – 1.415 locuitori, *Hopârta – 1.128 de locuitori, *Întregalde – 459 de locuitori, *Livezile – 1.041 de locuitori, *Mogoș – 647 de locuitori, *Ocoliș – 479 de locuitori, *Ohaba – 538 de locuitori, *Poiana Vadului – 942 de locuitori, *Ponor – 475 de locuitori, *Poșaga – 835 de locuitori, *Râmeț – 426 de locuitori, *Rimetea – 1.015 locuitori, *Roșia de Secaș – 1.405 locuitori, *Sălciua – 1.271 de locuitori, *Scărișoara – 1.391 de locuitori, *Vadu Moților – 1.187 de locuitori, Vidra – 1.367 de locuitori. Datele privind populația sunt cele de la recensământul 2021.

Un alt avantaj al comasării comunelor ar fi acela că în unitățile administrativ-teritoriale mai mari, cu banii economisiți, se pot oferi cetățenilor servicii publice mai puțin costisitoare, dar mai eficiente, mai diversificae și de calitate mai bună. Eh, dar nu le pasă politicienilor de cetățeni!

Secțiune Știri sub articolul principal

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne pe Google News