Referendumul pentru proiectul Roșia Montană – o “gaură” în bugetul Consiliului Județean Alba
Crește semnificativ costul organizării referndumului privind repornirea mineritului în Munții Apuseni și a exploatării de la Roșia Montană. În loc de 10.000 de lei, consultarea publică a locuitorilor din cele 35 de localități din Alba, va genera o “gaură” în bugetul județului de 300.000 de lei.
Biroul Electoral Central (BEC) a dat peste cap planul administraţiei publice din județul Alba de a folosi infrastructura creată pentru pentru organizarea alegerilor parlamentare din 9 decembrie, și pentru organizarea referendumului local privind repornirea mineritului în Munţii Apuseni și a exploatării de la Roșia Montană.
Dacă inițial costurile estimate de Consiliul Județean Alba erau de circa 10.000 de lei, respectiv costul tipăririi buletinelor de vot, în urma deciziei BEC, care nu a acceptat ca birourile electorale de circumscripţie să fie comune cu cele pentru alegerile parlamentare, cheltuiala va urca la circa 300.000 de lei. Reprezentanţii BEC și-au motivat decizia prin faptul că nu este vorba despre un referendum naţional.
Autorităţile administraţiei publice locale au posibilitatea să organizeze referendumuri locale pe data de 9 decembrie, având în vedere prevederile art.14 din Legea 3/2000, conform principiului autonomiei locale, informează Biroul Electoral Central (BEC). Potrivit BEC, acestea se vor desfăşura în baza unor liste electorale, secţii de votare şi birouri electorale diferite faţă de cele de la alegerile parlamentare din 9 decembrie 2012. Totodată, finanţarea referendumului local se va face de la bugetul local, conform legilor în vigoare.
Acum CJ Alba este obligat să organizeze separat secţiile de vot, să plătească 888 de persoane care vor asigura funcționarea secțiilor (câte 6 membrii la un total de 148 de secţii de votare) și toate operațiunile ce implică organizarea unei astfel de consultări populare.
„Sunteţi de acord cu repornirea minieritului în zona Munţilor Apuseni şi a exploatării de la Roşia Montană?”. Așa va arăta întrebarea de pe buletinele de vot pentru referendumul local din 9 decembrie 2012, la care sunt așteptați peste 72.000 de alegători.
Localnicii din Roşia Montană, Zlatna, Bucium, Abrud, Baia de Arieş, Albac, Arieşeni, Avram Iancu, Bistra, Ceru Băcăinţi, Ciuruleasa, Cîmpeni, Cricău, Galda de Jos, Gârda de Sus, Horea, Ighiu, Întregalde, Livezile, Lupşa, Meteş, Mogoş, Ocoliş, Poiana Vadului, Ponor, Poşaga, Rimetea, Râmeţ, Sălciua, Scărişoara, Sohodol, Stremţ, Vadul Moţilor, Vidra vor avea cu ocazia referndumului posibilitatea să își exprime acordul sau dezacordul în legătură cu unul dintre cele mai mediatizate subiecte legate de minerit din ultimii ani în Europa.
Potrivit legii, pentru validarea consultării publice este nevoie să se prezinte la urne 50% + 1 dintre cei 72.177 de alegători înscrişi în liste.
Un efect demn de remarcat al memoriului depus de cei 35 de primari și apoi a hotărârii CJ Alba de organizare a referndumului a fost creșterea valorii de piață a companiei Gabriel Resources (principalul acționar al Roșia Montană Gold Corporation RMGC, titularul licenței de exploatare de la RM) de la 936 de milioane de dolari candieni la 1045 de milioane dolari canadieni. În data de 14 octombrie o acține a GBU pe bursa din Toronto a crescut cu 10 la suta, de la 2.50 dolari, la 2,75. Astăzi o acțiune este cotată la 2,64 dolari canadieni.
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI

Știri recente din categoria Opinii - Comentarii
23 august 1944 – România trece de partea Aliaţilor în cel de-al Doilea Razboi Mondial. Cum se sărbătorea în perioada comunistă
23 august 1944 – România trece de partea Aliaţilor în cel de-al Doilea Razboi Mondial. Cum se sărbătorea în perioada comunistă Ziua de 23 august a rămăs în mintea românilor drept cea mai importantă sărbătoare comunistă: România trece de partea Aliaţilor în cel de-al Doilea Razboi Mondial, întorcând armele împotriva Germaniei naziste. O zi cu […]
23 august 1944, ziua în care Regele Mihai ordonă ca mareşalul Ion Antonescu şi miniştrii săi să fie arestaţi. Proclamația sa
23 august 1944, ziua în care Regele Mihai ordonă ca mareşalul Ion Antonescu şi miniştrii săi să fie arestaţi. Proclamația sa Regele Mihai, în data de 23 august 1944, sprijinit de Blocul Naţional Democratic, l-a convocat pe mareşalul Ion Antonescu la Palatul Regal şi i-a cerut încheierea unui armistiţiu cu puterile aliate. Regele nu era […]
23 august 1595, victoria lui Mihai Viteazul împotriva invadatorilor otomani, la Călugăreni. Moment de cotitură în istoria noastră
23 august 1595, victoria lui Mihai Viteazul împotriva invadatorilor otomani, la Călugăreni. Moment de cotitură în istoria noastră Acum mai bine de patru secole, în luna august 1595, sub comanda marelui vizir Sinan Pașa, o armată puternică a trecut la nord de Dunăre și s-a îndreptat spre București, având ca prim obiectiv ocuparea Valahiei și […]